Revizuire of civil judgments dismissed as late for failure to respect the one-month deadline, with jurisdiction for remaining grounds declined to the lower court.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revizuire petition as late under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, upholding the final force of the three lower-instance decisions, and declinated jurisdiction to transfer the remainder of the petition, based on Articles 509(1)(1), (3), and (5), to the Bucharest Court of Appeal. The dispute involved a petitioner challenging a series of rulings that rejected a request to complete or clarify a 2015 civil judgment against a public tax authority, arguing that these subsequent decisions violated the *res judicata* effect of a prior 2003 appellate decision and failed to address procedural requests. The court found the petition late because the one-month deadline under Article 511(1)(8) began running from the date of the final 2019 decision (November 25, 2019) and expired in late December 2019, prior to the filing in April 2020, and determined that jurisdiction for other grounds of revision belongs exclusively to the originating instance under Article 510(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 507 C. proc. civ, art. 444 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 634 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Revizuire of civil judgments dismissed as late for failure to respect the one-month deadline, with jurisdiction for remaining grounds declined to the lower court: The dispute involved a petitioner challenging a series of rulings that rejected a request to complete or clarify a 2015 civil judgment against a public tax authority, arguing that these subsequent decisions violated the *res judicata* effect of a prior 2003 appellate decision and failed to address procedural requests. The court found the petition late because the one-month deadline under Article 511(1)(8) began running from the date of the final 2019 decision (November 25, 2019) and expired in late December 2019, prior to the filing in April 2020, and determined that jurisdiction for other grounds of revision belongs exclusively to the originating instance under Article 510(1).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe specific legal ground cited in the dispositive for dismissing the petition as late due to conflicting final decisions.
The grounds cited in the dispositive for which jurisdiction was declined to the Court of Appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 mai 2020
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de revizuire
Prin decizia nr. 3124 din 28 septembrie 2017, Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondată, cererea de completare şi lămurire a dispozitivului deciziei nr. 3314 din 24 septembrie 2015, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2014, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata ANAF - DGRFPB - Administraţia Finanţelor Publice Sector 2 Bucureşti.
Prin decizia nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Prin decizia nr. 869 R din 25 noiembrie 2019, pronunţate în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia tardivităţii contestaţiei şi a respins, ca tardiv declarată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţate în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
2. Cererea de revizuire
Împotriva deciziilor nr. 869 R din 25 noiembrie 2019 şi nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, a formulat cerere de revizuire revizuentul A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 şi 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul a susţinut că Înalta Curte este competentă să judece calea extraordinară de atac, urmând a se pronunţa asupra încălcării autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 2361 din 27 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie de hotărârile care fac obiectul revizuirii.
De asemenea, a arătat că instanţele nu au soluţionat niciuna din cererile pe care le-a depus în anul 2014, inclusiv cea prin care a solicitat suspendarea executării, în baza art. 507 C. proc. civ.
Revizuentul a reclamat ignorarea, de către instanţele care au pronunţat hotărârile ce se cer a fi revizuite, a dispoziţiilor art. 5-16 şi art. 19-22 C. proc. civ., care reglementează principiile fundamentale ale procesului civil, precum şi încălcarea prevederilor art. 292-298, art. 301-308 din acelaşi act normativ.
Totodată, a invocat nerespectarea art. 444 C. proc. civ., din perspectiva faptului că Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti au refuzat să analizeze toate înscrisurile depuse, inclusiv pe cele reclamate ca fiind false, considerând că acestea din urmă nu pot fi analizate în procedura completării, îndreptării erorii materiale şi lămuririi dispozitivului hotărârii judecătoreşti.
Revizuentul a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 2361 din 27 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în raport de sentinţa civilă nr. 5269/2004, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. x/2004.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 5 şi 8 C. proc. civ.
La 6 mai 2020, petentul a depus precizări la cererea de revizuire, prin care a arătat că solicită revizuirea deciziei nr. 869 R din 25 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Deciziei nr. 135 din 28 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin care s-a respins recursul formulat împotriva deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, în raport de decizia nr. 2361 din 27 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, despre care a susţinut că se bucură de autoritate de lucru judecat, invocând aceleaşi motive de fapt şi de drept.
Intimata ANAF - DGRFPB - Administraţia Finanţelor Publice Sector 2 Bucureşti nu a depus întâmpinare.
Prin rezoluţia din 9 aprilie 2020, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluţionarea cererii de revizuire la 21 mai 2020.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia tardivităţii cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., precum şi excepţia de necompetenţă materială a cererii de revizuire fundamentate pe art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 din acelaşi act normativ, şi a rămas în pronunţare asupra lor.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra excepţiei tardivităţii cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Obiectul cererii de revizuire pendinte îl reprezintă deciziile civile nr. 869 R din 25 noiembrie 2019 şi nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi decizia nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Înalta Curte reţine că, prin decizia nr. 3124 din 28 septembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondată, cererea de completare şi lămurire a dispozitivului deciziei nr. 3314 din 24 septembrie 2015, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2014, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata ANAF - DGRFPB - Administraţia Finanţelor Publice Sector 2 Bucureşti.
Prin decizia nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
De asemenea, prin decizia nr. 869 R din 25 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia tardivităţii contestaţiei şi a respins, ca tardiv declarată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţate în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din acest act normativ, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Potrivit art. 634 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile prevăzute la alin. (1) al acestui articol devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului sau recursului sau, după caz, de la data pronunţării.
În cauză, ultima hotărâre definitivă, în raport de care se calculează termenul pentru exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii, reglementat de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este decizia nr. 869 R din 25 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Această decizie a rămas definitivă, potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., la data pronunţării, respectiv 25 noiembrie 2019.
Prin urmare, termenul pentru promovarea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a început să curgă de la 25 noiembrie 2019. Cererea de revizuire a fost formulată la 8 aprilie 2020.
Or, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul în care putea fi introdusă, cel mai târziu, cererea de revizuire s-a împlinit la 27 decembrie 2019, termen calculat în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 şi alin. (2) din acelaşi act normativ.
Art. 185 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că atunci "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
Aşadar, articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.
Susţinerile revizuentului, în sensul că termenul de o lună trebuie calculat de la data comunicării deciziei supuse revizuirii nu pot fi primite, întrucât termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. curge de la pronunţarea hotărârii definitive, fiind lipsit de relevanţă momentul comunicării hotărârii.
Pe de altă parte, înlăturarea sancţiunii decăderii din termenul de formulare a cererii de revizuire putea avea loc doar în condiţiile admiterii unei cereri de repunere în termenul de revizuire, prevăzut de art. 186 C. proc. civ., însă, în cauză, revizuentul nu a formulat o astfel de cerere.
Faţă de aspectele mai sus menţionate şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ca tardiv declarată.
4. Soluţia şi considerentele asupra excepţiei de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de revizuire fundamentate pe art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 C. proc. civ.
Potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere".
Textul legal citat stabileşte competenţa soluţionării cererii de revizuire fundamentate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 C. proc. civ., competenţă ce revine instanţei care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă.
Raţiunea instituirii acestei norme de competenţă izvorăşte din natura juridică a revizuirii, care este o cale extraordinară de atac, de retractare. Din această perspectivă, numai instanţa care a pronunţat hotărârea are abilitatea conferită de lege să o retracteze.
În speţă, revizuentul a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 869 R din 25 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Deciziei nr. 135 din 28 martie 2018, prin care s-a respins recursul formulat împotriva deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, susţinând incidenţa motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 C. proc. civ.
Faţă de acest aspect, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 132 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 510 alin. (1) C. proc. civ., va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată în baza dispoziţiilor legale mai sus menţionate, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv declarată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva deciziilor civile nr. 869 R din 25 noiembrie 2019 şi nr. 135 din 28 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi deciziei nr. 3124 din 28 septembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuentul A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 şi 5 C. proc. civ.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2020.