Illegal panel composition in revision proceedings: requirement for appellate court to match the number of judges of the original panel when revising a lower court judgment

Şedinţa publică din data de 21 mai 2020

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 200/20.04.2016, emisă de către Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 27 mai 2016, sub nr. x/2016, petenta A., în nume propriu şi pentru petenţii B., C., D., şi E., în calitate de moştenitori ai defunctului F., au solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, în contradictoriu cu intimatele Comisia Judeţeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jos, să dispună admiterea plângerii; anularea Hotărârii nr. 200/2016 emisă de Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, ca netemeinică şi nelegală; obligarea intimatelor să le emită titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren de 1071 m.p. - grădină, intravilan, cu nr. top. x - Vinţu de Jos; cu cheltuieli de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Alba Iulia

Prin sentinţa civilă nr. 1447 din 26 iunie 2018, Judecătoria Alba Iulia a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A., B., C., D. şi E., invocată de intimata Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jos; a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva intimatelor Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vinţu de Jos, Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a anulat Hotărârea nr. 200 din 20 aprilie 2016, emisă de intimata Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a obligat intimatele să reconstituie în favoarea reclamanţilor dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1071 mp teren arabil intravilan; a respins în rest cererea, ca neîntemeiată; a obligat fiecare dintre intimate la plata către reclamanţi a sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte onorariu expert.

3. Decizia pronunţată de Tribunalul Alba

Prin decizia civilă nr. 381 A din 04 iunie 2019, Tribunalul Alba, secţia I civilă a respins excepţia lipsei de interes a apelantei în declararea căii de atac şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei Vinţu de Jos, invocate de intimaţi prin întâmpinare; a admis apelul declarat de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jos împotriva sentinţei civile nr. 1447/2018, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul civil nr. x/2016; a schimbat în parte sentinţa apelată în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a cererii de chemare în judecată şi procedând la rejudecare între aceste limite; a respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva pârâţilor Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jos şi Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a menţinut sentinţa apelată în ce priveşte modalitatea de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jo; a obligat intimaţii la plata în favoarea apelantei a sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale în apel.

4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia

Prin decizia civilă nr. 418 din 17 septembrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins, ca nefondată, revizuirea declarată de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 381/A/2019 pronunţate de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosar nr. x/2016; a obligat revizuenţii să plătească intimatei Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vinţu de Jos suma de 1500 RON, cheltuieli de judecată.

5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, au declarat recurs reclamanţii A., B., C., D. şi E., fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 23 octombrie 2019 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 6.

În dezvoltarea motivelor de recurs, cu referire la situaţia de fapt dedusă judecăţii, reclamanţii au susţinut că instanţa a încălcat dispoziţiile art. 513 alin. (1) din C. proc. civ. în sensul în care a judecat cauza potrivit regulilor de la judecata recursului şi nu a celor ce reglementează judecata apelului.

De asemenea, au arătat că instanţa nu a verificat dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. având în vedere că decizia nr. 381 A/2019 este potrivnică deciziei civile nr. 551/1981, prin care s-a stabilit că G. şi H. au cumpărat terenul intravilan nr. top x în anul 1950.

Au învederat că instanţa nu a aplicat dispoziţiile Legii nr. 310/2018 prin care a fost modificat art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., încălcând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat cu referire la deciziile mai sus menţionate.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5 şi 8 din C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată la data de 25 noiembrie 2019, în termenul legal, intimata Comisia Judeţeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a solicitat să se constate inadmisibilitatea recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 425 alin. (3) din C. proc. civ., având în vedere Decizia nr. 2083/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2014, şi faptul că decizia atacată este definitivă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 26 noiembrie 2019 (data depunerii la oficiul poştal), în termenul legal, intimata Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vinţu de Jos a solicitat respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal.

A susţinut că recurenţii au reluat în partea introductivă a cererii de recurs aspectele care au fost invocate atât în faţa instanţei de fond, cât şi în faţa instanţei de apel, dar şi în cererea de revizuire, aspecte care sunt nefondate.

Cu toate că au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 8 din C. proc. civ. în motivarea recursului nu se regăsesc critici cu referire la încălcarea a acestor prevederi legale.

A arătat că instanţa de judecată a motivat soluţia de respingere a cererii de revizuire în raport de criticile care au fost aduse de către recurenţi în cuprinsul cererii de revizuire. În ceea ce priveşte motivul de revizuire invocat în cererea de revizuire, precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are în vedere situaţia în care se pronunţă soluţii contradictorii, în una şi aceeaşi cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat, raţiunea reglementării fiind necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

Acest text legal trebuie coroborat cu prevederile art. 430-431 din C. proc. civ. care determină conţinutul şi efectele autorităţii de lucru judecat.

Dispoziţii procedurale statuează asupra instituţiei autorităţii de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătoreşti, arătând în mod explicit asupra căror părţi ale hotărârii poartă această autoritate, ce fel de statuări ale instanţei, precum şi tipul de hotărâri care sunt înzestrate cu autoritate de lucru judecat (art. 430), menţionând totodată, cele două efecte pe care le produce lucrul judecat - efectul pozitiv şi efectul negativ (art. 431).

În speţă, nu poate fi vorba de o chestiune litigioasă dezlegată în cadrul primului proces invocat, care să poată fi înzestrată cu autoritate de lucru judecat, şi să fi fost contrazisă prin decizia 381/A/2019 a Tribunalului Alba, aspectele invocate în cererea de revizuire fiind neîntemeiate.

Din cuprinsul acestei decizii reiese că instanţa a analizat în considerente implicaţiile puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 551/1981 în prezenta cauză.

În faţa instanţei de fond şi de apel a arătat că prin niciun act (acte de stare civilă sau testament) nu s-a dovedit calitatea de moştenitoare a numitei H. după G. pentru a avea un drept asupra terenurilor ce au aparţinut acestuia din urmă cu referire la situaţia de fapt dedusă judecăţii, expusă pe larg în întâmpinare.

Pin răspunsul la întâmpinare, transmis prin poştă electronică la data de 02 decembrie 2019, intimata Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vinţu de Jos a solicitat să se constate indamisbilitatea recursului formulat de revizuenţi având în vedere considerentele invocate de către intimata-pârâtă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Alba.

La data de 06 decembrie 2019, recurenţii-revizuenţi au depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Alba prin care au solicitat respingerea excepţiei inadmisbilităţii recursului şi a apărărilor formulate prin întâmpinare.

La data de 13 decembrie 2019 (data depunerii la oficiul poştal), recurenţii au depus precizări în cuprinsul cărora au menţionat că recursul este declarat împotriva deciziei nr. 418/2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în dosarul nr. x/2019 în soluţionarea cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 381 A/2019 a Tribunalului Alba, pronunţată în dosarul nr. x/2016. Ultima hotărârea a fost dată în soluţionarea apelului declarat de Comisia Locală de Fond Funciar Vinţu de Jos împotriva sentinţei civile nr. 1447/2018 a Judecătoriei Alba Iulia.

Au susţinut că motivul de revizuire este cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. în condiţiile în care au invocat în dosarul nr. x/2019 efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat în considerarea deciziei civile nr. 551/1981 a Tribunalului Alba prin care s-a stabilit în mod definitiv că terenul nr. Top x Vinţu de Jos a fost cumpărat în anul 1950 de către cei doi concubini G. şi H..

7. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din data de 24 octombrie 2019, a dispus comunicarea cererii de recurs cu menţiunea de a se depune întâmpinare, precum şi efectuarea celorlalte formalităţi de comunicare, menţionate în dispoziţiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în complet filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din camera de consiliu din data de 19 martie 2020, completul filtru, constatând că recursul îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 486 alin. (1) din Codul de procedură civillă şi că s-a încheiat etapa comunicărilor prealabile, a admis în principiu recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, fixându-se termen de judecată la data de 21 mai 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Verificând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate şi dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţi este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce succed:

Primul motiv de nelegalitate supus analizei instanţei de recurs este cel prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. care se referă la ipoteza în care "(...) instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale."

Evaluând critica privind judecarea cererii de revizuire de către un complet în compunerea prevăzută la judecata recursului, Înalta Curte o găseşte întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin sintagma "compunerea instanţei" se înţelege alcătuirea instanţei cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În condiţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel, se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

În concordanţă cu sistemul colegialităţii, art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 prevede că apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

Nerespectarea dispoziţiilor legale menţionate constituie un motiv de nelegalitate şi determină casarea hotărârii judecătoreşti, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

În cauza dedusă judecăţii, temeiul juridic invocat în susţinerea cererii de revizuire este reprezentat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora, "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Din această perspectivă, revizuenţii au criticat decizia civilă nr. 381 A/2019 a Tribunalului Alba, secţia I civilă sub aspectul încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 551/1981 a Tribunalului Alba.

Ambele hotărâri au fost pronunţate de către instanţe de apel, în complet de doi judecători.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare, se judecă de instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, evident într-un complet având aceeaşi compunere ca număr de membri, cu cel care a pronunţat hotărârea atacată. De la această regulă există o excepţie, anume, revizuirea pentru contrarietate de hotarâri, prevăzută de în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., când competenţa de soluţionare revine instanţei superioare care a dat prima hotărâre. Instanţa superioară însă urmează a judeca pricina într-un complet având acelaşi număr de membri, în considerarea faptului că revizuirea este o cale de atac de retractare, iar excepţia instituită de art. 509 alin. (1) pct. 8 intervine doar în cazul în care instanţa superioară nu poate judeca decât ca instanţă de recurs.

Astfel fiind, în condiţiile în care hotărârea supusă revizuirii a fost pronunţată în soluţionarea unui apel de către tribunal, în complet format din doi judecători, la rândul său, curtea de apel era ţinută să examineze cererea de revizuire în aceeaşi compunere.

În acest context procesual, hotărârea recurată a fost pronunţată de un complet nelegal constituit, ipoteză ce se circumscrie sferei de aplicabilitate a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. aşa încât, instanţa de recurs apreciază că se impune casarea acesteia şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, soluţie care este în acord cu dispoziţiile art. 496 - 497 din C. proc. civ.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de trimitere va analiza criticile formulate de recurenţii-reclamanţi sub aspectul motivelor invocate în cererea de revizuire, pronunţându-se asupra tuturor elementelor ce i-au fost supuse examinării, urmând a fi supuse analizei şi celelalte critici de nelegalitate formulate prin prezentul recurs subsumate dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 8 din C. proc. civ.

În considerarea soluţiei care se impune, aceea de casare cu trimitere spre rejudecarea cererii de revizuire, Înalta Curte apreciază că, la acest moment procesual, nu poate dispune asupra cheltuielilor de judecată pretinse în recurs de către una dintre intimate, întrucât nu s-a stabilit în mod definitiv culpa procesuală în litigiul dedus judecăţii, deci nu s-a tranşat asupra aspectului privind "partea care a pierdut procesul", în sensul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) coroborat cu art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă şi va casa hotărârea atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, se va ţine seama de art. 513 alin. (1) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

Casează hotărârea atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2020.