Territorial competence for enforcement contestation: debtor's domicile at time of enforcement authority notification prevails over the court issuing the enforcement authorization

Şedinţa publică din data de 19 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, la data de 24.05.2019, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A. Wraclow, a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită, să se constate prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi lipsa calităţii de creditor a intimatei B. S.A. Wraclow.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1032 din 11 decembrie 2019, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

În motivarea hotărârii s-a reţinut că, raportat la dispoziţiile art. 651 şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum şi la art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., norma de competenţă teritorială instituită de aceste prevederi legale este una exclusivă, aşadar părţile nu o pot înlătura.

În speţă, aşa cum rezultă din referatul privind verificările efectuate în aplicaţia DEPABD, în perioada 06.04.2011-22.10.2018 contestatoarea avea domiciliul în judeţul Cluj, domiciliu aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj Napoca.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1026 din 24 februarie 2020, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestui incident procedural.

În considerentele hotărârii s-a reţinut că, având în vedere că prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 112 alin. (1) C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă şi de ordine publică, de la care părţile nu pot deroga prin convenţie, văzând că prin cererea formulată la data de 9 noiembrie 2017, executorul judecătoresc a sesizat mai întâi Judecătoria Vatra Dornei, instanţă de executare competentă în raport de domiciliul unuia dintre debitori (debitorul principal C.), acesta a fixat în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul debitorului C., aflat în circumscripţia Judecătoriei Vatra Dornei.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, la data de 24.05.2019, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A. Wraclow, a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită, să se constate prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi lipsa calităţii de creditor a intimatei B. S.A. Wraclow.

Se reţine că, în cauză, cererea de executare silită formulată de creditoarea B. S.A, înregistrată la data de 3 noiembrie 2017 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc D., a fost îndreptată împotriva a trei debitori, respectiv C., E. şi contestatoarea A..

Prin încheierea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunţată în dosarul nr. x/2017, s-a dispus încuviinţarea executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/26.09.2007, emis de F. S.A., pentru suma de 26.116,17 RON, reprezentând credit nerestituit, prin toate modalităţile de executare silită, debitori fiind A., E. şi C..

Se constată că în cauză a formulat contestaţie la executare doar debitoarea A., neavând, astfel, relevanţă, pentru stabilirea instanţei competente să soluţioneze contestaţia la executare, faptul că urmărirea silită a vizat mai mulţi debitori.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Art. 651 C. proc. civ. prevede că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestaţiei la executare, competenţa teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Având în vedere că debitoarea contestatoare A. avea domiciliul, la data sesizării organului de executare, în Municipiul Cluj Napoca, se va reţine că Judecătoria Cluj Napoca este instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare.

Împrejurarea că instanţa care a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Vatra Dornei nu este de natură să atragă în mod automat competenţa şi pentru soluţionarea contestaţiei la executare, atâta timp cât domiciliul debitoarei contestatoare se află în Cluj Napoca.

Nu există niciun text de lege care să statueze că instanţa care a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite este competentă să soluţioneze toate cererile ulterioare în materie de executare silită, inclusiv contestaţiile la executare.

Aşa fiind, în considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE NOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2020.