Jurisdiction for lifting a criminal-court-ordered precautionary seizure: exclusion from civil jurisdiction under Art. 600(3) CPP
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Constanța Court of Appeal, Penal Section, ordering it to adjudicate a request for the lifting of a precautionary seizure. The dispute concerned whether a bailiff's application to lift a surety seizure—initially imposed by a prosecutor's order and later maintained by a criminal judgment—fell under the jurisdiction of the civil section pursuant to Article 600(3) of the Code of Criminal Procedure or the penal section. The High Court held that a precautionary seizure is a security measure, not a civil disposition regarding damages or litigation costs, and therefore does not trigger the jurisdiction of the civil court under Article 600(3). Relying on the principle of symmetry of rights and Articles 397(5) and 250(8) of the Code of Criminal Procedure read in relation to Article 957(2) of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the competent authority is the same court that originally imposed the measure, thereby affirming the jurisdiction of the penal section.
Legislator headnote
AI generatedart. 600 alin. (3) C. proc. pen, art. 600 C. proc. pen, art. 250 alin. (8) C. proc. pen, art. 957 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 397 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen; Jurisdiction for lifting a criminal-court-ordered precautionary seizure: exclusion from civil jurisdiction under Art. 600(3) CPP: The dispute concerned whether a bailiff's application to lift a surety seizure—initially imposed by a prosecutor's order and later maintained by a criminal judgment—fell under the jurisdiction of the civil section pursuant to Article 600(3) of the Code of Criminal Procedure or the penal section. The High Court held that a precautionary seizure is a security measure, not a civil disposition regarding damages or litigation costs, and therefore does not trigger the jurisdiction of the civil court under Article 600(3). Relying on the principle of symmetry of rights and Articles 397(5) and 250(8) of the Code of Criminal Procedure read in relation to Article 957(2) of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the competent authority is the same court that originally imposed the measure, thereby affirming the jurisdiction of the penal section.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the basis for determining that the competence to resolve the request to lift the seizure belongs to the court that ordered its institution.
Cited to establish that after the criminal judgment becomes final, the security measure can only be contested in civil court regarding execution methods, implying retention of competence by the originating penal court for the seizure itself.
Cited in relation to the penal procedure articles to define the applicable procedural framework for the resolution of the jurisdictional conflict.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, la data de 12 septembrie 2019, petentul Biroul Individual al executorului judecătoresc A. a înaintat instanţei solicitarea formulată de numitul B. privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa din 09.09.2013 şi menţinut prin sentinţa penală nr. 23/23.01.2014, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. x/2013
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin încheierea nr. 488 din 27 noiembrie 2019, Tribunalul Constanţa, secţia penală, în baza art. 600 alin. (3) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea acesteia la Judecătoria Vâlcea, pentru competentă soluţionare.
În motivarea hotărârii s-a reţinut că, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., contestaţia împotriva actelor de executare se soluţionează de către instanţa civilă, potrivit legii civile.
În speţă, cauza a fost scoasă de pe rol şi trimisă spre a fi soluţionată de Judecătoria Vâlcea, în raza teritorială a acestei instanţe fiind Biroul executorului judecătoresc A. care a formulat sesizarea.
2.2. Prin încheierea civilă nr. 634 din 12 februarie 2020, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestui incident procedural.
În considerentele hotărârii s-a reţinut că petentul nu contestă niciun act de executare propriu-zis ce ar fi fost efectuat în aducerea la îndeplinire a unor măsuri dispuse de instanţa penală pe latura civilă, neînţelegând să formuleze contestaţia la executare prevăzută de art. 600 C. proc. pen. şi nefiind incidente astfel dispoziţiile art. 600 alin. (3) C. proc. pen. sub aspectul stabilirii competenţei materiale a instanţei.
Astfel, a reţinut instanţa, potrivit art. 397 alin. (5) teza a II-a şi art. 250 alin. (8) C. proc. pen., ambele prin raportare la art. 957 alin. (2) C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a cererii prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător revine Tribunalului Constanţa, în aplicarea principiului simetriei de drept, respectiv aceleiaşi instanţe care a dispus instituirea măsurii.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul cauzei îl reprezintă o cerere prin care petentul Biroul Individual al executorului judecătoresc A. a înaintat instanţei solicitarea formulată de numitul B. privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa din data de 09.09.2013 şi menţinut prin sentinţa penală nr. 23/23.01.2014, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. x/2013
Cu privire la măsura asiguratorie a cărei ridicare se solicită, instanţa reţine că aceasta a fost dispusă prin Ordonanţa procurorului din data de 09.09.2013 şi menţinută prin sentinţa penală nr. 23/23.01.2014, pronunţată de Tribunalul Constanţa.
Desesizările reciproce ale celor două instanţe au fost generate de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 600 C. proc. pen., respectiv a înţelesului noţiunii de dispoziţii civile ale instanţei penale.
Prevederile art. 600 C. proc. pen. reglementează "executarea dispoziţiilor civile" ale hotărârii penale, adică acele dispoziţii privitoare la plata despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor decurgând din săvârşirea infracţiunilor ori la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părţi, doar acestea putând fi contestate pe calea acestui text de lege.
Sechestrul asigurător reprezintă o măsură asiguratorie care constă în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile aparţinând persoanelor prevăzute de lege, prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor respective.
Sechestrul asigurător nu se confundă nici cu despăgubirile civile cuvenite părţilor, care decurg din procesul penal, şi nici cu cheltuielile de judecată făcute de părţi, care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen. şi, prin urmare, nu se circumscrie unor dispoziţii civile care să atragă, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., competenţa de soluţionare de către secţia civilă a instanţei de referinţă.
Dispoziţiile art. 250 alin. (8) C. proc. pen. prevăd că, după rămânerea definitivă a hotărârii penale, măsura asiguratorie poate fi contestată potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire.
În cauză, petentul nu contestă niciun act de executare propriu-zis ce ar fi fost efectuat în aducerea la îndeplinire a unor măsuri dispuse de instanţa penală pe latura civilă, neînţelegând să formuleze contestaţia la executare prevăzută de art. 600 C. proc. pen.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător, în aplicarea principiului simetriei de drept, aparţine aceleiaşi instanţe care a dispus instituirea ei, potrivit art. 397 alin. (5) teza a II-a şi art. 250 alin. (8) C. proc. pen., ambele prin raportare art. 957 alin. (2) C. proc. civ.
În concluzie, contravine dispoziţiilor exprese ale legii aprecierea în sensul că cererea privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din 09.09.2013 şi menţinut prin sentinţa penală nr. 23/23.01.2014, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. x/2013, ar trebui judecată, în temeiul prevederilor art. 600 alin. (3) C. proc. pen., de către instanţa civilă şi potrivit legii civile, a cărei competenţă se rezumă la judecarea contestaţiilor vizând executarea dispoziţiilor civile cuprinse în hotărârile penale.
În considerarea argumentelor expuse, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia penală.
PENTRU ACESTE NOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2020.