Royalties Costs Appeal Annulled as Challenging Merits, Not Listed Cassation Grounds

Şedinţa publică din data de 17 martie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea formulată la data de 19 octombrie 2017, reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM a solicitat instanţei:

- obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 1.440,66 RON (cu TVA inclus), reptrzentând remuneraţie datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/publicate în scop comercial/fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual, în perioada 01.10.2014-30.09.2017;

- obligarea pârâtei la plata penalităţilor legale de întârziere în cuantum de 776,98 RON calculate până la data de 28.09.2017, şi în continuare până la recuperarea integrală a remuneraţiei datorate;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 709 din 05.04.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.440,66 RON, reprezentând remuneraţie datorită artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în perioada 01.10.2014-30.09.2017, şi la plata sumei de 824,48 RON, reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 07.03.2018.

A obligat pârâta la plata sumei de 550 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 1512A din 28 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-pârâtă A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 709/05.04.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.

A obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.000 RON.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 4 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 1512A/28.11.2018, formulată de apelanta-pârâtă A. S.A.

A dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul deciziei civile nr. 1512A/28.11.2018, în sensul că în loc de « 4.000 RON » va fi « 400 RON ».

4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva decizia nr. 1512A din 28 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara a declarat recurs pârâta S.C. A. S.A.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cuprinsul cererii de recurs pârâta a arătat, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată în apel, de 4.000 RON, că este vădit disproporţionat în raport de valoarea şi complexitatea cauzei, de activitatea depusă de avocat şi circumstanţele cauzei, aceasta fiind soluţionată la un singur termen de judecată.

Intimatul-reclamant Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, în principal, ca fiind nul şi, în subsidiar, ca neîntemeiat.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raportul astfel întocmit, s-a reţinut că se pune problema nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., criticile pârâtei vizând cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată în faza apelului neputând fi analizate din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Intimatul-reclamant Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM a formulat punct de vedere la raport solicitând respingerea recursului, în principal ca fiind nul şi în subsidiar, ca nefondat. S-a solicitat obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON, potrivit ordinului de plată depus la dosar.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Pe calea prezentului recurs a fost atacată decizia nr. 1512A din 28 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

De principiu, cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, nelegalitate care trebuie să îmbrace una dintre formele instituite de art. 488 C. proc. civ., sub denumirea de "motive de casare."

În conformitate cu dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d), partea are obligaţia de a arăta în cererea de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) prevede că această menţiune este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Art. 489 alin. (2) din acelaşi cod stipulează că sancţiunea nulităţii recursului intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pentru a putea fi circumscrise cazurilor de nelegalitate cuprinse în art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze soluţia şi argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.

Ca atare, nu poate constitui motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, în sensul că nu pot fi susţinute în mod valabil critici prin care se tinde la schimbarea situaţiei de fapt ori la reaprecierea probelor cauzei sau prin care se solicită realizarea unui control judiciar de temeinicie; în consecinţă, instanţa de recurs nu poate examina decât criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în prevederile art. 488 din C. proc. civ. şi sunt proprii controlului judiciar de legalitate permis instanţei de recurs.

În speţă, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci se fac susţineri care nu reprezintă critici de nelegalitate, ele privind aprecierile instanţei de apel cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată în apel, în sensul că este vădit disproporţionat în raport de valoarea şi complexitatea cauzei, de activitatea depusă de avocat şi circumstanţele cauzei, aceasta fiind soluţionată la un singur termen de judecată. Or, asemenea susţineri prin care se tinde a se demonstra netemeinicia deciziei recurate, excedează controlului de legalitate permis acestei instanţe de recurs, în condiţiile în care dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. prevăd în mod imperativ că recursul poate fi exercitat "numai" pentru motivele de nelegalitate statuate expres în ipotezele de la pct. 1-8 ale aceluiaşi articol, normă imperativă, de ordine publică.

Verificarea aprecierii instanţei în demersul de aplicare a criteriilor la aspectele particulare care ţin de desfăşurarea litigiului ar însemna exercitarea unui control judiciar asupra temeiniciei hotărârii pronunţate şi o încălcare a dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., conform cărora casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. În consecinţă, Înalta Curte nu poate analiza, în recurs, criticile care privesc modalitatea de valorificare, prin raportare la circumstanţele de fapt în cauză, a criteriilor legale faţă de care se apreciază cuantumul onorariilor avocaţilor şi anume a celor care privesc valoarea şi complexitatea cauzei şi munca îndeplinită de avocat raportat şi la complexitatea cauzei.

Se reţine totodată că, referitor la cheltuielile de judecată, prin încheierea din camera de consiliu din data de 4 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 1512A/28.11.2018, formulată de apelanta-pârâtă A. S.A şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul deciziei civile nr. 1512A/28.11.2018, în sensul că în loc de « 4.000 RON » va fi « 400 RON ».

În aceste condiţii, având în vedere că în cauză nu pot fi reţinute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea instituită expres prin art. 489 alin. (2) C. proc. civ., aceea a nulităţii recursului.

Având în vedere prevederile art. 453 C. proc. civ., pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON către reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, reprezentând onorariu avocaţial, justificat cu ordinul de plată aflat la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 1512A din 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Obligă pe pârâta S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2020.