Negative jurisdiction conflict resolved in favor of Gherla District Court for land restitution claims, rejecting joinder under art. 99(2) C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 12 martie 2020

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.11.2018 pe rolul Judecătoriei Gherla, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:

- obligarea pârâtului de rândul 5 la trimiterea notificării formulată de F. privind imobilul situat în Băiţa, cf nr. x, cu nr. top. x, la Comisia de fond funciar Gherla;

- obligarea pârâţilor de rând 1, 2 şi 5 la acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilele situate în extravilanul loc. Gherla, imobile cuprinse în cf nr. x Băiţa şi cf x Băiţa în suprafaţă totală de 32.256 mp compuse din:

1) parcela cu nr. top x/1, 575, 576/1, 577/1 poz serv. A+1, format din teren în suprafaţă de 25.097,7 mp şi construcţii cu nr. serv. de la A+1, 48 transcris în cf x (actual cf nr. x);

2) parcela cu nr. top x fără construcţii cuprins în cf x Băiţa nr. poziţie serv A+2 format dintr-un teren în suprafaţă de 7.379,29 mp în proprietatea Statului;

- obligarea pârâţilor de rândul 3 la validarea propunerii făcute de pârâţii 1 şi 2, în sensul emiterii unei decizii de compensare şi a unui titlu de plată pentru imobilele cuprinse în cf x şi cf x Băiţa stabilite ca şi măsuri compensatorii în favoarea reclamanţilor pentru preluarea abuzivă a imobilului;

- obligarea pârâţilor de rândul 4 şi 5 la soluţionarea notificării formulate de F. privind imobilul cu nr. cf x şi la transmiterea dosarului aferent pârâtelor de rândul 1 şi 2 în vederea acordării de măsuri compensatorii;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că în anul 2001 au depus notificări prin care au solicitat despăgubiri pentru imobilele înscrise în cf x şi cf nr. x preluate abuziv de la antecesorii acestora, în baza Decretului nr. 92/1950.

În anul 2014 le-a fost comunicată Dispoziţia Primarului mun. Gherla nr. 1678/30.12.2014, de respingere a notificării pentru imobilul înscris în cf nr. x Băiţa, nr. top x, 576/2, 577/2, dispoziţie ce a fost atacată în instanţă. Prin decizia nr. 2640/2016 a Curţii de Apel Cluj a fost anulată în parte dispoziţia atacată, în sensul trimiterii dosarului format în baza notificării privind imobilele având nr. top x, 576/2, 577/2 Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Gherla. Până în prezent această notificare nu a fost soluţionată.

În ceea ce priveşte imobilul din cf x Băiţa, au arătat reclamanţii că în urma notificării formulate în anul 2001 a fost constituit dosarul nr. x/2001, ce nu a fost soluţionat până în prezent, fiindu-le comunicat doar că această notificare a fost trimisă spre soluţionare Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (fostă AVAS).

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, Legii nr. 165/2013, art. 192 şi urm. C. proc. civ., Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi Legii nr. 18/1991.

Prin sentinţa civilă nr. 331 din 29 martie 2019, Judecătoria Gherla a respins excepţia necompetenţei teritoriale, calificată ca excepţie de necompetenţă materială a Judecătoriei Gherla, invocată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. A admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Gherla, invocată din oficiu şi a dispus declinarea soluţionării cererii în favoarea Tribunalului Cluj.

În motivarea soluţiei de declinare instanţa a reţinut că în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 10/2001, care atrag competenţa în primă instanţă a Tribunalului Cluj.

Totodată, sunt incidente prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, "în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt".

Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 466 din 4 octombrie 2019, a respins excepţia necompetenţei materiale în privinţa petitelor privind imobilele înscrise în cf x Băiţa şi a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu, declinând competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia civilă.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Cluj a constatat că finalitatea acţiunii introductive constă în soluţionarea celor două notificări formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilele înscrise iniţial în cf x Băiţa, aparţinând antecesoarei reclamanţilor.

În ceea ce priveşte notificarea transmisă pârâtei Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 din legea nr. 165/2013 în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, 21.11.2018, potrivit cărora "deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărei circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la comunicare...".

Textul legal reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă, iar prin entitate, în înţelesul legii se înţelege unitatea care trebuie să emită actul, în speţă aceasta fiind Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, ce are sediul în Bucureşti.

Referitor la celelalte imobile litigioase, deşi soluţionarea petitelor formulate în privinţa acestora ar reveni Judecătoriei Gherla, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Tribunalul Bucureşti urmează să soluţioneze şi aceste petite în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Primind dosarul, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 2810 din 3 decembrie 2019, a disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor ANRP şi CNCI la validarea propunerii făcute de pârâtele Comisia locală de fond funciar Gherla şi Coimisia Judeţeană de fond funciar Cluj, precum şi obligarea pârâtelor CNCI şi ANRP la emiterea unei decizii de compensare şi a unui titlu de plată pentru imobilele cuprinse în cf nr. x şi cf nr. x Băiţa, cu formare dosar distinct, cu termen de judecată la data de 07.01.2020. Totodată, a declinat competenţa de soluţionare a celorlalte capete de cerere în favoarea Judecătoriei Gherla, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În motivarea soluţiei pronunţate cu privire la capetele de cerere nedisjunse, Tribunalul Bucureşti a reţinut că revine Judecătoriei Gherla competenţa de soluţionare a acestora întrucât cererea reclamanţilor formulată cu privire la restituirea imobilelor menţionate în cf nr. x nu a fost încă soluţionată prin emiterea unei propuneri de către Comisia locală de fond funciar Gherla.

A apreciat că în speţă nu poate fi incident art. 99 C. proc. civ., atât timp cât toate capetele de cerere din prezentul dosar sunt capete de cerere principale, iar între acestea nu se află o strânsă legătură, putând fi soluţionate în dosare diferite de către instanţele competente potrivit legii.

În privinţa capetelor de cerere privind imobilele situate în cf nr. x Băiţa, tribunalul a constatat că prin decizia nr. 2640/2016 a Curţii de Apel Cluj s-a reţinut că notificarea în privinţa acestora a fost înaintată spre soluţionare către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului - Sucursala Cluj, ca unitate deţinătoare. Cum nici această notificare nu a fost soluţionată, revine instanţei de la sediul unităţii deţinătoare să soluţioneze acest petit.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prioritar, se impune a se sublinia că Înalta Curte a fost sesizată cu privire la pronunţarea unui regulator de competenţă doar cu privire la capetele de cerere nr. x, 2 şi 4 formulate de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gherla, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi primarul municipiului Gherla, în privinţa petitului nr. 3 al cererii de chemare în judecată neexistând o declinare succesivă de competenţă, în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a reţinut spre soluţionare acest petit formulat în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

Astfel, reclamanţii au învestit instanţa cu o cerere complexă, petitele acţiunii atrăgând competenţa de soluţionare ale unor instanţe diferite.

În ceea ce priveşte petitul 3 al acţiunii toate cele trei instanţe au apreciat, deopotrivă, că tribunalului îi revine competenţa de soluţionare a acestuia, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat doar de aprecierea diferită cu privire la aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o cerere unică de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Analizând conflictul de competenţă din această perspectivă, Înalta Curte constată că speţei nu îi sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât solicitările reclamanţilor nu se află în strânsă legătura, petitele 1,2 şi 4 din acţiune putând fi soluţionate în mod distinct de petitul nr. 3, care ar atrage competenţa diferită, a unei instanţe mai mari în grad faţă de judecătorie.

Pe cale de consecinţă, competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gherla, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi primarul municipiului Gherla nu revine instanţei competente să judece petitul nr. 3 al acţiunii, în conformitate cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ., ci aceasta se stabileşte independent de cererea disjunsă, prin raportare la pretenţia concretă dedusă judecăţii prin aceste petite, şi anume aceea de soluţionare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 18/1991 şi acordarea de măsuri compensatorii pentru preluarea abuzivă a imobilellor având nr. CF x şi 344, pentru care nu a fost emisă o propunere de restituire de către Comisia locală de fond funciar.

Or, norma care reglementează această situaţie este cea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 165/2013, în forma de la data depunerii acţiunii, potrivit căreia "(1) Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2018. (2) În situaţia neîndeplinirii obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptăţită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile... ".

Aşadar, textul alin. (2) al normei citate prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia se află imobilele în litigiu în privinţa judecării cererilor de soluţionare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 18/1991 şi pentru care nu a fost emisă o propunere de restituire de către Comisia locală de fond funciar, ceea ce înseamnă că revine Judecătoriei Gherla competenţa de soluţionare în primă instanţă a petitelor 1, 2 şi 4 ale acţiunii.

Astfel, raportat la prevederile legale anterior enunţate, Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla, în limitele stabilite prin sentinţa civilă nr. 2810 din 3 decembrie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2020.