Competence conflict between civil sections over delictual liability claims involving a professional party; waiver of material non-jurisdiction objection at the second hearing

Şedinţa publică din data de 10 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, la data de 27 februarie 2015, reclamanta UAT Adăşeni a solicitat obligarea pârâtului A., la plata sumei de 706.304,32 RON, reprezentând echivalentul prejudiciului pe care acesta i l-a cauzat prin fapta sa culpabilă, obligarea pârâtului la plata prejudiciului nerealizat, respectiv dobânzi şi penalităţi, ce urmează a fi aplicate debitului principal în suma de 7096.304,32 RON, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Reclamanta, prin precizările formulate la data de 8 octombrie 2015, a chemat în judecată şi pe pârâta S.C. B. S.R.L., cu care aceasta a încheiat un contract prin care societatea se obliga să organizeze şi să gestioneze activitatea de contabilitate pe care o înregistra unitatea administrativ-teritorială.

Prin sentinţa civilă nr. 251 din data de 25 martie 2019, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate, invocată de pârâtul A.; a respins, ca fiind prescrisă, acţiunea formulată în contradictoriu cu S.C. B. S.R.L.; a admis în parte cererea formulată de reclamantul U.A.T. Adăşeni, prin primar, împotriva pârâtului A.; a obligat pe pârâtul A. la plata către reclamanta U.A.T. Adăşeni, prin primar, a sumei de 249.182,1 RON, cu titlu de daune materiale şi a sumei de 249.182,1 RON, cu titlu de majorări de întârziere (reduse de instanţă potrivit principiului proporţionalităţii la o sumă egală cu debitul principal); a compensat în parte cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 4.000 RON şi a obligat pe pârâtul A. la plata către reclamanta U.A.T. Adăşeni, prin primar, a sumei de 2.200 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

De asemenea, a obligat pe reclamanta U.A.T. Adăşeni, prin primar la plata către pârâtul B. S.R.L. a sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel pârâtul A..

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin încheierea nr. 13 din data de 20 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Suceava şi a trimis, spre competentă soluţionare, secţiei I civile din cadrul Curţii de Apel Suceava apelul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 251 din 25 martie 2019 pronunţate de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, intimaţi fiind reclamanta U.A.T. Adăşeni, prin primar, şi pârâţii Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Botoşani şi S.C. B. S.R.L.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă a reţinut că, prin hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava nr. 20 din data de 25 iunie 2019, s-a aprobat, începând cu data de 1 iulie 2019 reconfigurarea sferei de competenţă materială procesuală a celor două secţii civile din cadrul instanţei, exclusiv în materie civilă, prin realocarea tuturor obiectelor din sistemul informatic ECRIS care nu sunt de competenţa completelor specializate ce sunt configurate la nivelul secţiei a II-a civile şi transferarea acestora în sfera de competenţă materială procesuală a secţiei I civile.

A constatat că, în prezenta cauză, apelul formulat a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 2 iulie 2019, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 1 din Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 20 din data de 25 iunie 2019.

Totodată, a avut în vedere că, în speţă, prin sentinţa nr. 139 din data de 3 august 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, s-a stabilit definitiv competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Botoşani, reţinându-se că pretenţiile reclamantului nu derivă dintr-un act administrativ tipic sau asimilat, competenţa de soluţionare aparţinând instanţei de drept comun ce soluţionează acţiunile în răspundere civile delictuală. Ulterior pronunţării acestei hotărâri, Curtea de Apel a fost chemată în alte două situaţii să se pronunţe asupra unor sesizări formulate în vederea pronunţării unui regulator de competenţă. Astfel, prin sentinţa nr. 30 din data de 2 august 2016 şi nr. 32 din data de 10 noiembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, s-a stabilit că, făcând trimitere la sentinţa nr. 139 din data de 3 august 2015, competenţa de soluţionare aparţine secţiei I civile, neexistând motive, raportat la obiectul acţiunii, care să atragă competenţa completelor specializate din cadrul secţiei a II-a civile a Tribunalului Botoşani.

Suplimentar dezlegării date prin sentinţa nr. 139 din data de 3 august 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, a reţinut şi cele statuate prin decizia nr. 16/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, privitoare la normele de drept aplicabile raporturilor juridice dintre primar/viceprimar şi unitatea administrativ-teritorială, ce exclud din sfera de competenţă a completelor specializate din cadrul secţiei a II-a civile soluţionarea acestor cauze.

2.2. Învestită cu soluţionarea apelului, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, prin încheierea nr. 3 din data de 23 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a admis excepţia de necompetenţă materială funcţională a acestei secţii, a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona acest conflict.

În esenţă, secţia I civilă a Curţii de Apel Suceava a reţinut că, prin decizia nr. 6 din data de 11 martie 2019, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Suceava a propus preşedintelui înfiinţarea în cadrul secţiei a II-a civile a completelor specializate pentru judecarea cauzelor cu profesionişti, stabilind competenţa materială procesuală a noilor complete ca fiind circumscrisă cauzelor în care una din părţi are calitatea de profesionist, noţiune definită în art. 3 alin. (2) şi (3) C. civ. şi în considerentele deciziei nr. 552/2018 a Curţii Constituţionale; această propunere a fost aprobată prin decizia nr. 62 din data de 12 martie 2019 a preşedintelui Curţii de Apel Suceava.

A mai constatat că acţiunea formulată are ca obiect răspundere civilă delictuală, reclamanta urmărind atragerea răspunderii, atât în sarcina unei persoane fizice, fostul primar al comunei Adăşeni, judeţul Botoşani, cât şi în sarcina unei societăţi comerciale, respectiv S.C. B. S.R.L. Reclamanta şi-a precizat acţiunea, la data de 8 octombrie 2015 - dosarul nr. x/2015, chemând în judecată şi pe pârâta S.C. B. S.R.L., cu care aceasta a încheiat un contract prin care societatea se obliga să organizeze şi să gestioneze activitatea de contabilitate pe care o înregistra unitatea administrativ-teritorială.

A reţinut că pârâta S.C. B. S.R.L. are calitatea de profesionist şi a apreciat că această împrejurare atrage după sine competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei II-a civile a Curţii de Apel Suceava.

Totodată, a apreciat că, faţă de obiectul acţiunii - răspundere civilă delictuală - nu are relevanţă în cauză decizia nr. 16/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, invocată în încheierea de dezînvestire a secţiei a II-a civile, decizie care a statuat că prevederile Codului Muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar şi unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conţin dispoziţii specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

De asemenea, a constatat că, în cauză, nu a fost tranşată problema competenţei date de calitatea de profesionist a părţilor, precum şi că hotărârea Colegiului de conducere nr. 20 din data de 25 iunie 2019, reţinută de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, nu este incidentă, faţă de calificarea litigiului ca fiind cu profesionişti şi de împrejurarea că aceasta a redat status-quo-ul competenţei materiale a secţiei I civile a Curţii de Apel Suceava doar pentru cauzele exclusiv civile care, anterior, pentru echilibrarea volumului de activitate dintre cele două secţii ale Curţii de Apel Suceava, au trecut, în parte, prin hotărârea Colegiului de conducere nr. 15 din data de 15 iunie 2018, în competenţa secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Suceava.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Totodată, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Înalta Curte constată că Secţiile I şi a II-a civile ale Curţii de Apel Suceava şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, secţia a II-a civilă dând eficienţă hotărârii Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava nr. 20 din data de 25 iunie 2019, hotărâre cu privire la care secţia I civilă a apreciat că nu este incidentă în cauză, având în vedere natura litigiului, care este unul cu profesionişti, ce intră în sfera de competenţă a completelor specializate ale Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 130 C. proc. civ., spre deosebire de necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti care poate fi invocată în orice stare a pricinii, necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică şi cea de ordine privată pot fi invocate cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, iar, în raport de prevederile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina.

Totodată, conform art. 482 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care reglementează această cale de atac.

În speţă, excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei I civile a Curţii de Apel Suceava a fost invocată din oficiu la cel de-al doilea termen de judecată, respectiv la data de 12 decembrie 2019, iar nu la primul termen la care părţile au fost legal citate, şi anume 14 noiembrie 2019, când s-a dispus amânarea judecării cauzei pentru respectarea dreptului la apărare al apelantului-pârât A., pentru complinirea lipsei semnăturii de pe cererea de apel, precum şi pentru ca pârâta-intimată U.A.T. Adăşeni să depună înscrisurile comunicate instanţei prin e-mail la data de 13 noiembrie 2019, în 2 exemplare, în vederea comunicării acestora celorlalte părţi.

Ca atare, prin neinvocarea excepţiei necompetenţei materiale procesuale la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate (14 noiembrie 2019), secţia I civilă a Curţii de Apel Suceava a devenit competentă să soluţioneze cauza, nemaiputându-se dezînvesti ulterior, prin invocarea din oficiu a excepţiei la cel de- al doilea termen de judecată, în condiţiile în care amânarea judecăţii la primul termen nu s-a dispus în temeiul art. 131 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia, în mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop.

Astfel, faţă de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei secţiei I civile a Curţii de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2020.