Extraordinary annulment appeal fails where statutory mailbox service satisfied legal summons requirements despite lack of electronic notification
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania rejected the extraordinary appeal, leaving the lower court's refusal to grant a transfer of jurisdiction in force. The dispute arose from a petition for case transfer that was decided ex parte in the absence of the applicant, who challenged the resulting decision via an extraordinary appeal arguing it was rendered without proper legal summons and without examining the merits. Relying on Article 503(1) of the Code of Civil Procedure, the court held that the appeal was inadmissible because the summons was legally validly delivered to the applicant's mailbox pursuant to Article 163(3) of the Code of Civil Procedure, and the failure to use electronic service under Article 154(6) did not constitute a procedural defect given its subsidiary nature; consequently, the applicant's physical absence from the hearing did not equate to a lack of legal summons, and issues regarding judicial tax refunds were deemed irrelevant to this specific remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 178 C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 163 alin. (3) C. proc. civ, art. 154 alin. (6) C. proc. civ; Extraordinary annulment appeal fails where statutory mailbox service satisfied legal summons requirements despite lack of electronic notification: În drept, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503, art. 411, art. 1064 şi art. 178 C. proc. civ. şi pe cele din Constituţia României.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare
Prin încheierea nr. 2427 din camera de consiliu din 11 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
2. Contestaţia în anulare
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul A., la 30 decembrie 2019.
În motivarea cererii, contestatorul a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată în lipsa sa şi în dauna intereselor sale, fără ca instanţa să intre în cercetarea fondului.
În drept, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 şi următ. C. proc. civ.
La 15 ianuarie 2020, contestatorul a depus motivele contestaţiei în anulare, în cuprinsul cărora a arătat, în esenţă, că la termenul de judecată din 11 decembrie 2019, când instanţa a soluţionat cererea de strămutare, judecata s-a realizat în lipsa sa, nefiind legal citat, prin intermediul oficiului poştal şi nici prin poşta electronică, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 163 şi următ. C. proc. civ., în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2019
Pentru aceste motive, a susţinut că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, întrucât instanţa nu a ţinut cont de faptul că la dosar nu se aflau dovezile de citare ale petentului şi că la strigarea pricinii nu a fost prezentă niciuna dintre părţi. De asemenea, instanţa nu a luat în considerare dispoziţiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar.
În drept, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503, art. 411, art. 1064 şi art. 178 C. proc. civ. şi pe cele din Constituţia României.
3. Înregistrarea contestaţiei în anulare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 30 decembrie 2019, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.
Deşi legal citaţi, intimaţii nu au formulat întâmpinare.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine, în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege, desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea unor norme procedurale.
În cauză, prin motivele expuse în cererea de contestaţie în anulare, petentul a susţinut că, la termenul de judecată din 11 decembrie 2019, când instanţa a soluţionat cererea de strămutare, judecata s-a realizat în lipsa sa, nefiind legal citat în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2019, prin intermediul oficiului poştal şi nici prin poşta electronică, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 163 şi următ. C. proc. civ.
Pentru aceste motive, a susţinut că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, întrucât instanţa nu a ţinut cont de faptul că la dosar nu se aflau dovezile de citare ale petentului şi că la strigarea pricinii nu au fost prezente părţile. De asemenea, instanţa nu a luat în considerare dispoziţiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar.
Examinând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare a contestatorului pentru termenul din 11 decembrie 2019, când s-a pronunţat încheierea atacată, se constată că aceasta s-a realizat prin intermediul oficiului poştal, prin afişare, la adresa indicată de contestator în cererea de strămutare, respectiv în Piteşti, str. x, jud. Argeş, persoana însărcinată cu îndeplinirea procedurii de citare făcând menţiunea depunerii citaţiei la cutia poştală, motivat de lipsa de la domiciliu a persoanei citate.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (3) C. proc. civ., procedura de citare se socoteşte a fi îndeplinită şi în cazul depunerii citaţiei la cutia poştală a destinatarului, sub condiţia întocmirii de către agentul însărcinat cu înmânarea acesteia a unui proces-verbal, ceea în speţă s-a făcut.
În ceea ce priveşte faptul că citaţia nu i-a fost comunicată contestatorului prin poşta electronică, acest aspect nu este de natură să atragă o lipsă de procedură, întrucât această modalitate de citare, reglementată de art. 154 alin. (6) C. proc. civ., este subsidiară celei efectuate prin intermediul oficiului poştal, conform art. 154 alin. (2) din acelaşi act normativ.
Referitor la împrejurarea că petentul nu a fost prezent la termenul de judecată la care a fost soluţionată cererea de strămutare, Înalta Curte constată că aceasta nu determină incidenţa prevederilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., întrucât absenţa sa nu poate fi asimilată nelegalei citări, prevăzute de acest text legal.
Cât priveşte susţinerea contestatorului, în sensul că instanţa nu a luat în considerare dispoziţiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar, Înalta Curte reţine că aceste aspecte nu constituie motive care să poată fi deduse judecăţii pe calea contestaţiei în anulare.
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 2427 din 11 decembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 2427 din 11 decembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2020.