Annulment of appeal for failure to pay judicial stamp duty in civil liability claim for damages from illicit acts of public authorities

Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 02.03.2017, pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanţii A. şi SC B. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - DGPMB - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea acestora, în temeiul răspunderii civile delictuale, la plata prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârşită de către angajaţi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi lucrători din cadrul Direcţiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, cu ocazia cercetării penale efectuate în Dosarul nr. x/2012, constând în suma de 621.884 euro, echivalent în RON, daune materiale suferite de către SC B. SRL şi suma de 22.500 euro, echivalent în RON, daune materiale suferite de A., reprezentând preţul apartamentului vândut pentru rambursarea creditului garantat de la C. SA, suma de 88.565,38 RON, reprezentând credit plus dobânzi restante, achitate din fonduri proprii către D., în baza contractului de credit x din 07.01.2014, precum şi 200.000 euro, echivalent în RON, reprezentând daune morale menite să compenseze traumele emoţionale, depresia cauzată tuturor membrilor familiei care se ştiau nevinovaţi de săvârşirea vreunei fapte prevăzute de legea penală, starea de incertitudine în care au trăit până în iulie 2015, când s-a dispus clasarea, despărţirea în fapt a soţilor (dl. A. fiind forţat să plece peste hotare să muncească ocazional pentru întreţinerea familiei), scăderea drastică a nivelului de trai şi necesitatea de a fi susţinuţi de rude, lungi perioade de timp, incapacitatea de a mai reveni la un trai de viaţă decent obţinut prin muncă cinstită, aşa cum aveau anterior lunii iunie a anului 2012.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin Sentinţa civilă nr. 1401/13.10.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi a respins acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii A. şi SC B. SRL.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin Decizia civilă nr. 1042/A/18.10.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondate, apelurile exercitate de reclamanţi.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Această ultimă decizie a fost atacată pe calea recursului de către reclamantul A..

5. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat, la 16 septembrie 2019, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recurentul are deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii atacate, însă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel cum i s-a pus în vedere prin raport.

Completul de filtru C4, la data de 8 octombrie 2019, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părţile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la 27 februarie 2020, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

6. Apărările formulate în cauză

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, prin întâmpinare, a adus argumente în sprijinul soluţiei de respingere a recursului, ca neîntemeiat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul reclamantului A. în raport de excepţia netimbrării, semnalată şi prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. dispun că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Prin adresa întocmită la 16 septembrie 2019 şi comunicată la 21 octombrie 2019, potrivit dovezii de la dosar recurs, însoţită de raport, i s-a pus în vedere recurentului că are obligaţia de a achita şi a depune la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, taxa judiciară de timbru în cuantum de 9.332,35 RON, pentru soluţionarea recursului. Cuantumul taxei judiciare de timbru a fost calculat în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (2) raportat la art. 3 alin. (1) lit. e) şi f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurentul fiind citat cu menţiunea de a satisface timbrajul cererii de recurs, sub sancţiunea anulării acesteia, ca netimbrate. Prin acelaşi act procedural, partea a fost înştiinţată şi că are posibilitatea de a formula cerere de acordare a ajutorului public judiciar, conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Faţă de împrejurarea că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, astfel cum rezultă din actele dosarului şi din verificările efectuate la registratura secţiei I civile a instanţei supreme, la închiderea programului, pentru termenul de judecată din 27 februarie 2020, în complet de filtru, şi nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar în condiţiile reglementate de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în aplicarea prevederilor legale anterior evocate, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1042A din 18 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2020.

GGC - GV