Territorial competence for forced execution of a foreign creditor’s claim when both debtor and creditor are domiciled abroad under Art. 651(1) CCP

Asupra conflictului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 26 martie 2020 pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş, A., executor judecătoresc, la cererea creditoarei B., a solicitat încuviinţarea începerii executării silite, prin toate formele de executare, împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu constând în contract de credit nr. x din 3 iulie 2008.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1. Prin Încheierea nr. 1983 din 3 aprilie 2020, Judecătoria Târgu Mureş, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti.

S-a constatat, în raport de prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că întrucât domiciliul debitorului nu se află în România, devine competentă instanţa în raza căreia este situat sediul creditorului.

Cum, în cauză, sediul creditorului, respectiv al administratorului creanţei desemnat în România (D. SRL) se află în Bucureşti, în favoarea judecătoriei sectorului 3 Bucureşti a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 3027 din 12 mai 2020, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, Biroul de executare silită a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. În temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, că în ipoteza în care domiciliul debitorului este în străinătate, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul creditorului, iar dacă nici acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc învestit de creditor.

Cum, în speţă, creditorul B. are sediul social în Malta, în sectorul 3, Bucureşti aflându-se doar sediul reprezentantului D. S.R.L., instanţa a constatat că, faţă de prevederile art. 651 C. proc. civ., sediul reprezentantului creditorului nu prezintă relevanţă.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie acţiunea prin care executorul judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite, prin toate formele de executare, împotriva debitorului C., urmare a cererii formulată de creditorul B.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei.

Art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Or, în speţă, cererea de încuviinţare a executării silite a Contractului de credit nr. x din 3 iulie 2008 a fost formulată împotriva debitorului C.

Potrivit procesului-verbal privind rezultatul verificărilor în baza de date, aflat la dosarul Judecătoriei Târgu Mureş, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului nu se afla în ţară.

Totodată, se constată că sediul creditorului B., la data sesizării organului de executare, se afla în Malta.

În raport de această stare de fapt, în speţă devin incidente dispoziţiile ultimei teze a art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că aparţine competenţa soluţionării cererii de încuviinţare a executării silite judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Nu prezintă relevanţă în cauză faptul că sediul reprezentantului creditorului, respectiv D. S.R.L. se află în Bucureşti, atâta timp cât prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. fac trimitere la sediul creditorului pentru stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite.

Pentru toate aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) ultima teză C. proc. civ., regulatorul de competenţă va fi pronunţat în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 septembrie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.

GGC - NN