Territorial jurisdiction for land ownership associations: application of special statutory rules over general association law

Şedinţa publică din data de 16 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi, la data de 25 iunie 2019, sub nr. x/2019, petenta A. a solicitat încuviinţarea modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului obştii cu privire la sediul acesteia, din localitatea Colibaşi nr. 95, comuna Scoarţa, judeţul Gorj, în comuna Scoarţa, sat Colibaşi, judeţul Gorj.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 375 din 16 august 2019, Judecătoria Brezoi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de petenta A., în favoarea Judecătoriei Târgu Cărbuneşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Brezoi a apreciat că competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Târgu-Cărbuneşti, judeţul Gorj, potrivit art. 7 şi art. 33 din O.G. nr. 26/2000, reţinând că sediul petentei este în satul Colibaşi, judeţul Gorj.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, prin sentinţa civilă nr. 468 din 15 iunie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Târgu-Cărbuneşti a constatat că petenta a fost constituită, printre altele, "pentru a realiza următoarele interese generale şi comunitare: administrarea şi exploatarea în comun a proprietăţii devălmaşe a moşnenilor, dezvoltarea economică, culturală şi socială a comunităţii de moşneni, promovarea artelor, tradiţiilor, culturii moşnenilor, protejarea mediului şi naturii".

Astfel fiind, a reţinut că petenta reprezintă o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, căreia legiuitorul îi recunoaşte vocaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Ţinând seama de împrejurarea că obştile de moşneni au un scop exclusiv patrimonial, întrucât activitatea lor este strâns legată de organizarea administrării terenurilor forestiere şi exploatării acestor bunuri, legiuitorul a stabilit la art. 28 din Legea nr. 1/2000 o competenţă teritorială exclusivă cu privire la recunoaşterea personalităţii juridice a acestor entităţi, şi anume, în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială se situează terenurile aflate în proprietate comună.

Totodată, a apreciat că dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 nu sunt aplicabile în speţă, întrucât actul normativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a entităţilor fără scop patrimonial, or, petenta este o persoană juridică cu scop patrimonial.

De asemenea, instanţa a reţinut că Legea nr. 1/2000 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, iar O.G. nr. 26/2000 reglementează înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, dizolvarea şi lichidarea asociaţiilor şi fundaţiilor, motiv pentru care art. 33 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 nu reprezintă legea generală care să completeze legea specială nr. 1/2000.

Chiar dacă Legea nr. 1/2000 nu prevede în mod expres care este competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect modificarea actelor constitutive şi statutului formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, instanţa a apreciat, raportat la statutul special al acestor entităţi şi la regimul actelor juridice de modificare a actului constitutiv şi statutului, guvernate de principiul accesorium sequitur principale, că intenţia legiuitorului a fost aceea de a stabili competenţa de soluţionare a tuturor cererilor referitoare la statutul obştii, în favoarea judecătoriei în cărei circumscripţie se regăsesc terenurile.

Instanţa a mai reţinut, potrivit art. 3 alin. (2) din statutul petentei, că "proprietatea devălmaşă a moşnenilor colibăşeni este formată din munţii numiţi B. cel Mare sau De La Deal şi B. cel Mic sau De la Vale (...), precum şi muntele B." şi că imobilele pentru care obştea a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate se situează, din punct de vedere administrativ, pe raza comunei Malaia, judeţul Vâlcea, conform menţiunilor din decizia nr. 1559/26.09.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2018.

Cum localitatea Malaia aparţine circumscripţiei Judecătoriei Brezoi, judeţul Vâlcea, conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, competenţa de soluţionare a cererii revine acestei instanţe.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin încheierea nr. 473 din 07 noiembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. x/2006, Judecătoria Brezoi a dispus redobândirea personalităţii juridice de către A.; a încuviinţat Statutul obştii şi Consiliul de administraţie şi înscrierea în registrul special al A. ţinut la sediul Judecătoriei Brezoi .

Totodată, prin încheierea nr. 293 din 11 iunie 2013, pronunţată în dosarul nr. x/2013, Judecătoria Brezoi a dispus înscrierea modificărilor intervenite în statutul şi componenţa consiliului de administraţie şi comisiei de cenzori, astfel cum au fost menţionate în procesul-verbal al adunării generale a obştii, desfăşurate la data de 6 aprilie 2013, atestat de av. B.I.T.T. sub nr. x din 24 aprilie 2013, modificări ce au fost înscrise şi Registrul special aflat la grefa Judecătoriei Brezoi .

Obiectul prezentei acţiuni se referă la încuviinţarea modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului obştii cu privire la sediul acesteia, din localitatea Colibaşi nr. 95, comuna Scoarţa, judeţul Gorj, în comuna Scoarţa, sat Colibaşi, judeţul Gorj.

Se reţine că unul dintre scopurile pentru care a fost constituită petenta este reglementat în art. 1 al Actului adiţional la Statutul A., depus în susţinerea demersului judiciar, respectiv "pentru a realiza următoarele interese generale şi comunitare: administrarea şi exploatarea în comun a proprietăţii devălmaşe a moşnenilor, dezvoltarea economică, culturală şi socială a comunităţii de moşneni, promovarea artelor, tradiţiilor, culturii moşnenilor, protejarea mediului şi naturii", în forma încuviinţată prin încheierea nr. 293 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Brezoi.

Potrivit art. 26 alin. (1) coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, A. în devălmăşie li se va elibera un singur titlu de proprietate, iar, în vederea organizării administrării terenurilor forestiere şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea acestora, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale.

Conform art. 28 alin. (2) al aceleiaşi legi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.

Evocarea textelor legale anterioare relevă natura juridică a A., ca formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe, a cărei activitate este strâns legată de organizarea administrării terenurilor forestiere şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea acestor bunuri, formă asociativă având exclusiv un scop patrimonial, motiv pentru care şi competenţa de recunoaştere a respectivei forme asociative revine judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile.

Potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial, pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe, în calitate de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Astfel cum s-a arătat anterior, A. reprezintă o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor care nu urmăreşte desfăşurarea unor activităţi fără scop patrimonial, în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale, ci, dimpotrivă, are un scop strict patrimonial, motiv pentru care dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, ca lege generală, nu pot fi aplicabile cu privire la activitatea obştei.

În consecinţă, prin interpretarea extensivă a art. 28 alin. (2) al Legii nr. 1/2000, toate acţiunile care au ca obiect obştea vor fi soluţionate de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile.

La aceeaşi concluzie se ajunge şi prin interpretarea per a contrario a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede că "O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie" .

Astfel, cum rezultă din paragraful 52 al deciziei nr. 21 din 15 octombrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 permite ca lipsa trimiterii la legea generală în corpul legii speciale să nu se opună completării normelor speciale cu cele generale, dacă acestea din urmă nu sunt în contradicţie, printr-o interpretare sistematică a dispoziţiilor cu caracter special.

Or, Legea nr. 1/2000, fiind normă specială aplicabilă pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor, cu scop patrimonial, constituie un act normativ cu caracter special faţă de O.G. nr. 26/2000, care este normă generală în materia asociaţiilor şi fundaţiilor, fără scop patrimonial.

Mai mult, O.G. nr. 26/2000 reprezintă un act normativ care nu reglementează aceeaşi materie cu cea prevăzută de Legea nr. 1/2000, motiv pentru care raţionamentul exprimat în decizia nr. 21/2018 nu poate fi transpus în prezenta cauză.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că O.G. nr. 26/2000 nu constituie legea generală în raport cu Legea nr. 1/2000 astfel că, în ceea ce priveşte activitatea A., nu dispoziţiile art. 33 alin. (1) al O.G. nr. 26/2000 sunt aplicabile, ca normă de drept comun în materia competenţei teritoriale, ci cele ale art. 28 alin. (2) al Legii nr. 1/2000.

Raportat considerentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Brezoi este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iulie 2020.