Extraordinary revision appeal annulled for failure to pay mandatory judicial stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal for lack of stamp duty, thereby leaving the Court of Appeal’s decision dismissing the revision request as the final operative outcome. The dispute concerned the procedural admissibility of a revision appeal filed by an individual against a civil judgment that had previously been dismissed as inadmissible; the material facts centered on the appellant’s failure to pay the mandatory 50 RON judicial stamp duty or apply for exemptions within the prescribed deadlines after being notified by the court. The decisive legal basis included Article 486(2) of the Code of Civil Procedure, which mandates the attachment of proof of stamp duty payment as a condition of form, and Article 33(1) of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, which requires prepayment of taxes, leading the court to invoke the exception of unstamping ex officio and annul the appeal for non-compliance with these procedural requirements.
Legislator headnote
AI generatedart. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 513 alin. (6) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Extraordinary revision appeal annulled for failure to pay mandatory judicial stamp duty: În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, datorată pentru soluţionarea recursului, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, s-a constatat că, până la data întocmirii raportului, recurentul nu a făcut dovada achitării acesteia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin decizia nr. 782 din 30 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 469 din 24 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs revizuentul A., la 28 noiembrie 2019.
3. Înregistrarea cererii de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Cererea de recurs a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 5 decembrie 2019, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.
Prin rezoluţia completului din 17 decembrie 2019, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 471 alin. (5) şi (6) C. proc. civ.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a stabilit că cererea de recurs este supusă unei taxe judiciare de timbru de 50 RON, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, punându-i-se în vedere recurentului că are posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în termen de 5 zile de la data comunicării, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate.
4. Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., în cauză, a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin raport s-a reţinut că recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 782 din 30 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este admisibil în principiu, faţă de dispoziţiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ., motivele de recurs putând fi încadrate în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, datorată pentru soluţionarea recursului, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, s-a constatat că, până la data întocmirii raportului, recurentul nu a făcut dovada achitării acesteia.
Potrivit dovezii de înmânare aflate la dosar, raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat recurentului la 18 mai 2020.
Acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru.
Prin rezoluţia din 23 iunie 2020, s-a stabilit termen pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului la 16 iulie 2020.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia de netimbrare a recursului şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte va analiza cu prioritate, excepţia de netimbrare a recursului, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) din acelaşi act normativ, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În speţă, prin rezoluţia din 17 decembrie 2019, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a stabilit că cererea de recurs este supusă unei taxe judiciare de timbru de 50 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, punându-i-se în vedere recurentului, prin adresa emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 20 decembrie 2019 şi comunicată la 6 ianuarie 2020, că are posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în termen de 5 zile de la data comunicării, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate.
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut, în ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, că recurentul nu a făcut dovada achitării acesteia.
Potrivit procesului-verbal de înmânare aflate la dosar, raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat recurentului la 18 mai 2020.
Acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei privind achitarea taxei judiciare de timbru.
De asemenea, nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, conform art. 33 alin. (2) din acelaşi act normativ, deşi instanţa i-a pus în vedere că are această posibilitate.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 782 R din 30 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 782 R din 30 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iulie 2020.