Cassation annulled for failure to articulate legal grounds challenging unjust enrichment defense based on valid administrative title

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Braşov, sub nr. x/2018, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Braşov a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Codlea la plata contravalorii imobilului sediu A., situat în mun. Codlea, str. x, UPI Valea Vulcanitei, u.a.89c-cadastru forestier şi înscris în CF x Codlea, nr. top x, cu nr. inventar x şi cu o valoare de 395.423 RON şi instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului până la plata contravalorii acestuia, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, întemeiate pe dispoziţiile art. 1345-1348 din C. civ., reclamanta a susţinut că prin Hotărârea nr. 39 din 31 ianuarie 2006, Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a dispus trecerea construcţiei identificate anterior în patrimoniul pârâtei, iar reclamanta nu s-a opus acestei treceri, însă consideră că îmbogăţirea pârâtei fără justă cauză se datorează unui fapt juridic licit şi voluntar, care a condus la sporirea patrimoniului acesteia în detrimentul reclamantei.

2. Judecata în primă instanţă.

Prin sentinţa civilă nr. 87/S din 25 martie 2019, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă, şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor -ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Braşov.

3. Judecata în apel.

Prin decizia civilă nr. 1272/Ap/2019 din 2 octombrie 2019, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins apelul declarat de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, reprezentată de Direcţia Silvică Braşov împotriva sentinţei civile nr. 87/S/25 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Braşov, pe care a păstrat-o

4. Judecata în recurs. Completul de filtru.

Împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap/2019 din 2 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a declarat recurs reclamanta Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Braşov.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 18 noiembrie 2019 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că anterior introducerii prezentei acţiuni a solicitat instanţei anularea actelor de trecere a construcţiei din patrimoniul acesteia în cel al pârâtei, aşadar, prezenta acţiune este singura cale a reclamantei pentru apărarea patrimoniului său, invocând, în acest sens, jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, decizia nr. 200 din 31 ianuarie 2018.

In continuare, recurenta-reclamantă a arătat că după naţionalizarea pădurilor, terenurile forestiere au fost în administrarea sa şi în proprietatea publică a statului român şi a edificat aceste construcţii din fonduri proprii, care ulterior au fost modernizate, fără a cunoaşte că terenurile vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea foştilor proprietari sau a moştenitorilor acestora, având, astfel, calitatea constructorului de bună-credinţă pe terenul altuia.

A mai arătat că aceste imobile sunt în proprietatea sa privată, ceea ce face ca patrimoniul său să fie diminuat fără niciun temei juridic, făcând referire la decizia Curţii Constituţionale nr. 602/2008, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7)-(9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, prin care s-a reţinut că aceste texte reglementează un transfer gratuit de proprietate către persoanele fizice şi juridice private ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituţia României, cu privire la expropriere, precum şi dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din legea fundamentală referitoare la proprietatea privată.

5. Apărările formulate în cauză

Pârâta nu a depus întâmpinări şi niciuna dintre părţi nu a depus puncte de vedere la raport.

6. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a recursului din perspectiva posibilităţii încadrării criticilor formulate în motivele de recurs, prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Înalta Curte reţine că, în prezentul litigiu, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, reprezentată de Direcţia Silvică Braşov, prin care a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Codlea, la plata contravalorii imobilului sediu A., situat în mun. Codlea, str. x, UPI Valea Vulcanitei, u.a.89c-cadastru forestier şi înscris în CF x Codlea, nr. top x, cu nr. inventar x şi instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului până la plata contravalorii acestuia.

În esenţă, prima instanţă a constatat că nu sunt întrunite condiţiile privind îmbogăţirea fără justă cauză, reglementată de dispoziţiile art. 1345-1348 din C. civ., existând un just titlu care să justifice îmbogăţirea pârâtei, pretinsa însărăcire a reclamantei realizându-se în urma adoptării Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braşov, act administrativ care produce efecte obligatorii şi în prezent.

Curtea de apel a confirmat soluţia primei instanţe, prin decizia nr. 1272/AP-2019 din 02 octombrie 2019 a Curţii de Braşov, secţia civilă, atacată cu recurs de către reclamanta Regia Naţională a Pădurilor, reţinând că împrejurarea că imobilul în litigiu a fost construit din fondurile proprii ale reclamantei, deşi prezintă o condiţie necesară, nu este suficientă pentru obligarea pârâtei la plata contravalorii acestuia, în temeiul dispoziţiilor art. 1345-1348 din C. civ.

În ceea ce priveşte aspectele de nelegalitate invocate prin memoriul de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat critici propriu-zise la adresa soluţiei instanţei de apel, de care pretinde că este nemulţumită, ci s-a rezumat, a arăta că imobilul în litigiu a fost edificat din fonduri proprii, se află în proprietatea sa, în temeiul prevederilor art. 7 şi art. 8 din H.G. nr. 1335/1990, coroborate cu cele ale art. 8 din Cap. IV din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA şi drept consecinţă, patrimoniul său a fost diminuat fără un temei juridic.

Simpla susţinere referitoare la faptul că în cauză sunt întrunite condiţiile privind îmbogăţirea fără justă cauză din perspectiva inexistenţei unor altor acţiuni în justiţie pentru realizarea dreptului său de creanţă, nu se poate circumscrie în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., apte pentru declanşarea controlului judiciar de către instanţa de recurs, câtă vreme nu se aduc critici punctuale, de nelegalitate, care să vizeze aplicarea greşită de către instanţa de apel a dispoziţiilor reţinute în soluţionarea apelului.

Cu alte cuvinte, recurenta, deşi şi-a fundamentat recursul pe prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., nu a explicitat în ce constă greşeala instanţei care a pronunţat hotărârea atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele avute în vedere de curtea de apel care au vizat neîndeplinirea condiţiilor privind obligarea pârâtei la plata contravalorii imobilului, în temeiul îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzut de art. 1345-1348 din C. civ., din perspectiva existenţei unui just titlu care nu a fost defiinţat- Hotărârea nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braşov.

Privitor la susţinerile recurentei-reclamante potrivit cărora Decizia Curţii Constituţionale mr. 602/2008 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7)-(9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, confirmă nelegalitatea Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braşov, Înalta Curte constată că acestea excedează prezentului control de legalitate având în vedere că aceaste chestiuni au făcut obiectul unei alte judecăţi, fiind deja tranşate de instanţa de judecată în cadrul dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Braşov având ca obiect constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braşov, în sensul respingerii acestei cereri.

În aceste condiţii, cum susţinerile recurentei-reclamante nu constituie veritabile critici ale argumentelor prezentate de instanţa de apel în fundamentarea soluţiei date, apte de a fi circumscrise motivelor de casare din art. 488 C. proc. civ., şi constatând că nu se identifică motive de ordine publică care să poată fi reţinute din oficiu în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. va anula recursul declarat de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Braşov împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Braşov împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iulie 2020.