Territorial competence for consumer contract nullity actions under alternative jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 27 mai 2019 sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta C. S.A., ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art. 1.5. înscrise la secţiunea art. 1 - Suma si destinaţia creditului şi pct. 3, înscrise la secţiunea art. I - Tragerea creditului şi pct. 3 înscrise în secţiunea Art. II - Utilizarea creditului din contractul de credit x din data de 05 iunie 2008 - Condiţii Generale de Acordare; stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF - leu la valoarea de 2,2394 tei de la momentul semnării contractului - 05 iunie 2008, curs ce urmează a fi valabil pe întreaga perioada de derulare a contractului, urmând ca ratele să fie plătite în continuare în moneda naţională, la valoarea francului de la acea dată; denominarea în moneda naţională a plăţilor, pe principiul din regulamentul valutar că preţuirea mărfurilor sau al serviciilor se plăteşte în moneda naţională în contractele dintre rezidenţial; obligarea pârâtelor să restituie reclamanţilor sumele de bani reprezentând diferenţa de curs valutar percepută lunar în plus ca urmare a aplicării clauzelor de risc valutar şi a creşterii cursului francului; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 6001 din 04 septembrie 2019, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., având ca obiect "constatare nulitate act juridic", în favoarea Judecătoriei Paşcani.

În motivare, instanţa a arătat faptul că în acord cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, obligatorie pentru judecătorul naţional, potrivit căreia este inechitabil şi mult prea oneros să se pretindă consumatorului să formuleze cererea de chemare în judecată împotriva comerciantului care i-a încălcat drepturile, la instanţa de la sediul acestuia din urmă, cum contractul de credit a fost încheiat cu S.C. D. S.A. - Sucursala Paşcani, cu sediul în Paşcani, iar domiciliul reclamanţilor este situat în com. Valea Seacă, jud. Iaşi, care se circumscrie razei administrativ teritoriale a Judecătoriei Paşcani, conform dispoziţiilor H.G. nr. 337/1993, reiese că această din urmă instanţă este competentă teritorial în soluţionarea pricinii.

Învestită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 545 din 26 mai 2020, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare, Judecătoria Paşcani a arătat că în raport de dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu aplicarea prevederilor art. 116 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a pricinii aparţine Judecătoriei Cluj Napoca.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 27 mai 2019 sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta C. S.A., ca prin sentinţa ce se va pronunţa să constate nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art. 1.5. înscrise la secţiunea art. 1 - Suma si destinaţia creditului şi pct. 3, înscrise la secţiunea art. I - Tragerea creditului şi pct. 3 înscrise în secţiunea Art. II - Utilizarea creditului din contractul de credit x din data de 05 iunie 2008 - Condiţii Generale de Acordare; stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF - leu la valoarea de 2,2394 tei de la momentul semnării contractului - 05 iunie 2008, curs ce urmează a fi valabil pe întreaga perioada de derulare a contractului, urmând ca ratele să fie plătite în continuare în moneda naţională, la valoarea francului de la acea dată; denominarea în moneda naţională a plăţilor, pe principiul din regulamentul valutar că preţuirea mărfurilor sau al serviciilor se plăteşte în moneda naţională în contractele dintre rezidenţial; obligarea pârâtelor să restituie reclamanţilor sumele de bani reprezentând diferenţa de curs valutar percepută lunar în plus ca urmare a aplicării clauzelor de risc valutar şi a creşterii cursului francului; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Regula generală în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 din C. proc. civ., care prevede:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Pe de altă parte, art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. prin care se instituie o competenţă teritorială alternativă prevede că în afară de instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, mai este competentă "pct. 8. instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor."

În conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor şi ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, subiectele raportului juridic ce intră sub incidenţa legislaţiei privind protecţia consumatorilor sunt profesionistul (comerciantul) care fabrică un produs, îl distribuie, comercializează, respectiv furnizează un serviciu şi, pe de altă parte, consumatorul care achiziţionează un produs ori beneficiază de un serviciu oferit de un profesionist.

Înalta Curte constată că obiectul prezentului litigiu se circumscrie ipotezelor avute în vedere de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., izvorul raportului juridic dintre părţi fiind un contract de împrumut, în care reclamanţii deţin calitatea de consumatori, iar pârâta pe cea de profesionist.

În raport de aceste aspecte, pentru determinarea competenţei de soluţionare a pricinii, este aplicabilă norma înscrisă în art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., al cărei scop este acela de a proteja consumatorul, facilitându-i accesul la justiţie printr-o dispoziţie favorabilă, ceea ce îi conferă prerogativa de a alege între două sau mai multe instanţe competente.

Totodată, pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanţele deopotrivă competente revine exclusiv reclamantului, în temeiul art. 116 C. proc. civ.

Conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, sediul pârâtei C. S.A. este în Cluj Napoca, judeţul Cluj.

Cum, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., reclamanţii au înţeles să introducă acţiunea la instanţa de la sediul pârâtei, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj Napoca, faţă de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., acestei instanţe îi revine competenţa să soluţioneze pricina.

Împrejurarea că încheierea convenţiei de credit x din data de 05 iunie 2008, care face obiectul cauzei deduse judecăţii a fost perfectată de sucursala din Paşcani a pârâtei C. S.A, nu este în măsură să atragă competenţa instanţei Judecătoriei Paşcani, având în vedere că sucursala unei societăţi comerciale este un dezmembrământ al societăţii comerciale, fără personalitate juridică, şi nu are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii proprii.

Totodată, Înalta Curte constată că invocarea, din oficiu, a excepţiei necompetentei teritoriale de ordine privată de către Judecătoria Cluj Napoca, a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 C. proc. civ. care prevăd că necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, în fata primei instanţe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabilit competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., având ca obiect "constatare nulitate act juridic", în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., având ca obiect "constatare nulitate act juridic", în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iulie 2020.