Irrevocability of decisions on petitions for annulment barring further cassation appeal and material error in stamp fee enforcement under Art. 318 CPC

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Asupra cauzei de faţă, reţine următoare:

Prin decizia civilă nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunţată de aceeasi instanţă în dosarul nr. x/2009.

Împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a formulat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 ianuarie 2020.

Prin decizia civilă nr. 489 din 20 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a apreciat că faţă de împrejurarea că petentul A., deşi informat, nu a îndeplinit obligaţia legală de timbrare, se impune aplicarea sancţiunii anulării recursului, ca netimbrat.

Împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a formulat contestaţie în anulare petentul A..

Cererea, astfel cum a fost precizată în cuprinsul notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 10 iulie 2020, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24 februarie 2020 şi repartizată spre soluţionare completului nr. 10.

În motivarea contestaţiei în anulare, petentul A. a solicitat anularea deciziei contestate faţă de împrejurarea că citaţia emisă pentru termenul din data de 20 februarie 2020, la care a fost pronunţată decizia contestată, a fost depusă la cutia poştală în timp ce acesta era internat în spital, aşa cum reiese din înscrisurile doveditoare ataşate. Astfel. s-a aflat în imposibilitate de a comunica instanţei, în timp util, până la termenul stabilit pentru soluţionarea pricinii, dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului.

În continuare, în motivarea căii de atac, petentul a învederat aspecte legate de situaţia de fapt care a generat prezentul litigiu, exprimându-şi nemulţumirea legată de soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti cu privire la acţiunea promovată.

Cererea a fost însoţită de dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului exercitat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în cuantum de 4 RON, iar la data de 10 iulie 2020, contestatorul a depus, la solicitarea instanţei, înscrisuri cu privire la situaţia sa medicală (filele x).

Examinând motivele contestaţiei în anulare, raportat la dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ. "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.",

Erorile materiale la care se referă art. 318 teza 1 din C. proc. civ. de la 1865 vizează exclusiv aspecte formale ale judecăţii care trebuie să fie evidente şi săvârşite de instanţă ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale din dosarul cauzei.

Pe de altă parte, plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru promovarea acţiunilor civile sau exercitarea căilor de atac.

În prezenta cauză, Înalta Curte reţine că instanţa de recurs, la termenul din 20 februarie 2020, constatând că deşi petentul A. a fost citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 RON, conform citaţiei aflate la fila x, nu s-a conformat acestei obligaţii, astfel că în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, a dispus anularea recursului declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, ca netimbrat.

Înalta Curte constată însă că, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dosarul nr. x/2020 al secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 17 februarie 2020 petentul A. a achitat taxa judiciară de timbru prevăzută pentru examinarea recursului exercitat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, şi s- conformat obligaţiei de a transmite instanţei, prin poştă, la aceeaşi dată, dovada acestei plăţi.

Se constată însă că plicul care a însoţit dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente soluţionării recursului declarat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă nu a fost depus la dosar nu din motive imputabile petentului, ci din cauza unor disfuncţionalităţi la nivelul serviciilor poştale.

Potrivit dispoziţiilor art. 104 din C. proc. civ., "Actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui".

Or, pe plicul care a însoţit dovada achitării taxei judiciare de timbru este menţionată data de 17 februarie 2020.

În plus, Înalta Curte are în vedere situaţia particulară a petentului evidenţiată de actele medicale avansate la dosarul cauzei, din care reiese că anterior momentului expedierii dovezii de plată a taxei de timbru aferente soluţionării recursului, 17 februarie 2020, acesta a fost internat în spital.

Astfel, din cuprinsul scrisorii medicale emise la data de 05 martie 2020 de către Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani, rezultă că petentul A. a fost internat la data de 04 februarie 2020 şi extermat la data de 14 februarie 2020 pentru tratarea unei afecţiuni pulmonare. Ulterior, în perioada 28 februarie 2020 - 05 martie 2020, contestatorul a fost din nou internat în cadrul aceleiaşi unităţi spitaliceşti, aşa cum reiese din cuprinsul scrisorii medicale aflate la dosar.

În acest context factual, se reţine că achitarea de către contestator a taxei judiciare de timbru a fost efectuată în intervalul de timp cuprins între cele două internări spitaliceşti, 14 februarie 2020-28 februarie 2020, fără a i se putea astfel imputa acestuia că nu a efectuat toate demersurile necesare pentru ca la termenul acordat pentru soluţionarea recursului, 20 februarie 2020, la dosarul cauzei, să fie ataşată dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Împrejurarea că plicul care a însoţit dovada achitării taxei judiciare de timbru a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 24 februarie 2020, ulterior soluţionării recursului, nu reprezintă o chestiune care poate fi imputată petentului, atât timp cât acesta a procedat la predarea acestuia către oficiul poştal înainte de termenul acordat pentru soluţionarea căii de atac, 20 februarie 2020, respectiv la data de 17 februarie 2020.

Având în vedere dovada necontestată a acestei plăţi şi a transmiterii sale prin serviciul poştal la data de 17 februarie 2020, anterior soluţionării recursului, se impune să se constate că anularea recursului este consecinţa unei erori materiale, în sensul art. 318 din C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că sunt îndeplinite exigenţele impuse de prevederile art. 318 din C. proc. civ., va admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, va anula decizia contestată şi, rejudecând recursul, reţine următoarele:

Conform prevederilor art. 320 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865, "Hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

În conformitate cu prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.:

"Sunt hotărâri irevocabile: 4. hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;".

În speţă, calea de atac a recursului a fost declarată împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare - cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri irevocabile pronunţată de instanţa de recurs, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.

Astfel, prin decizia civilă nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 273 din 05 martie 2013 a Tribunalului Botoşani.

Prin decizia civilă nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, ce face obiectul prezentei căi de atac, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunţată de aceeasi instanţă în dosarul nr. x/2009.

Coroborând prevederile legale anterior menţionate, cum hotărârea ce a făcut obiectul contestaţiei în anulare este irevocabilă, reiese că şi decizia nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare, este irevocabilă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Astfel, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Anulează decizia contestată şi, rejudecând recursul:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de apel Suceava, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iulie 2020.