Resolution of negative jurisdictional conflict based on vested jurisdiction due to failure to perform ex officio competence check at first hearing
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Tribunal, which retained jurisdiction despite its earlier declination of competence. The dispute involved a claimant seeking reparatory measures for a 330 sqm land plot under Law 165/2013, challenging the failure of the National Commission for Real Estate Compensation to issue a title within statutory deadlines. The conflict arose because the Bucharest Tribunal, having failed to verify its jurisdiction at the first hearing where parties were legally summoned as required by Article 131(1) of the Civil Procedure Code, was procedurally barred from declining competence at a subsequent stage; consequently, the Bucharest Court held that its jurisdiction became vested when it omitted the mandatory ex officio check, preventing the Dolj Tribunal from assuming jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, art. 35 din Legea nr. 165/2013, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 131 alin. (1) C. proc. civ; Resolution of negative jurisdictional conflict based on vested jurisdiction due to failure to perform ex officio competence check at first hearing: Aşa cum prevede Legea nr. 165/2013, dosarul reclamantei A. a fost transmis Comisiei de Analiză a cererilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001, potrivit art. 43, spre competentă soluţionare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 iulie 2020
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.11.2018, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V a civilă sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat să se constate că este persoană îndreptăţită la obţinerea de măsuri reparatorii cu privire la imobilul teren în suprafaţă de 330 mp situat în Craiova. str. x, jud. Dolj şi, pe cale de consecinţă, raportat la dispoziţiile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, să se dispună acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr. 165/2013 cu privire la imobilul teren; să se constate că pârâta nu a emis titlu de măsuri reparatorii în condiţiile în termenele prevăzute de art. 33 şi 34 din Legea nr. 165/2013 şi să fie obligată la emiterea deciziei şi acordarea măsurilor reparatorii dispuse de instanţă pentru imobilul teren în discuţie conform dosarului înregistrat sub nr. x/2005.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013.
La data de 21.01.2019, pârâta CNCI a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia prematurităţii capătului de cerere formulat în contradictoriu cu aceasta, având în vedere că nu figurează înregistrat dosar de despăgubire pe numele reclamantei, acesta nefiind înaintat de Comisia Locală de fond funciar, nefiind parcurse procedurile legale şi etapele prevăzute de Legea nr. 165/2013.
La termenul de judecată din data de 10.04.2019, Tribunalul a admis excepţia prematurităţii capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta CNCI, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul încheierii de la acel termen de judecată.
Prin sentinţa nr. 1248/05.06.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă a disjuns cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor; a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca reclamantă pe A. în privinţa pârâţilor Primăria municipiului Craiova, Primarul municipiului Craiova şi Comisia Municipală de Aplicare a Legii nr. 247/2005, în favoarea Judecătoriei Craiova.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data 12.07.2019, sub nr. x/2019.
La termenul de judecata din 14.10.2019, instanţa a dispus scoaterea din cauză a pârâtei Comisia Naţională Pentru Compensarea Imobilelor având în vedere că prin sentinţa nr. 1248/05.06.2019 s-a dispus disjungerea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acesta pârâtă, cauză care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.
La data de 31.02.2019, reclamanta a depus precizare la acţiune prin care a arătat că înţelege să cheme în judecată Primăria Craiova, Primarul municipiului Craiova şi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 247/2005.
Prin sentinţa nr. 868/05.02.2020, Judecătoria Craiova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, reţinând că reclamanta a formulat cerere de restituire a terenului în cauză conform Legii nr. 245/2005, cerere ce a fost înregistrată sub nr. x/2005.
Prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 627/16.03.2007, numita A. a fost validată în anexa 23/1/1, poziţia 261 cu suprafaţa de 330 mp pentru acordare de măsuri reparatorii-despăgubiri.
Aşa cum prevede Legea nr. 165/2013, dosarul reclamantei A. a fost transmis Comisiei de Analiză a cererilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001, potrivit art. 43, spre competentă soluţionare.
Prin validare, existenţa şi întinderea dreptului de proprietate al petentei au fost confirmate, petenta înţelegând să solicite instanţei emiterea dispoziţiei cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii.
Fiind deja validat dreptul de proprietate, respectiv existenţa şi întinderea dreptului de proprietate, în prezent se desfăşoară procedura prevăzută de Legea nr. 165/2013, iar potrivit art. 35 alin. (1)1 din actul normativ, litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acţiunii.
Faţă de textul legal menţionat, s-a apreciat că instanţa competentă material să soluţioneze pricina este Tribunalul Dolj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 28.02.2020, sub nr. x/2020.
Prin sentinţa nr. 211/04.06.2020, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa a reţinut că la termenul din 11.02.2019, primul termen la care părţile erau legal citate şi puteau să pună concluzii, Tribunalul Bucureşti nu a procedat în acest mod, omiţând să-şi verifice competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea având caracter interlocutoriu, în sensul că instanţa nu-şi mai putea declina competenţa ulterior acestui moment.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ. "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând, în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".
Alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că "În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop".
În cauză, prin încheierea de şedinţă din 11.02.2019, dată ce a constituit primul termen la care părţile au fost legal citate conform dispoziţiilor legale anterior enunţate, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă a omis să-şi verifice propria competenţă şi a amânat cauza, procedând la comunicarea întâmpinării formulate de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor către reclamantă.
La termenul acordat (03.04.2019), instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 10.04.2020, când a admis excepţia de prematuritate a cererii de chenare în judecată invocată prin întâmpinare şi a acordat termen pentru 05.06.2019.
La termenul din 05.06.2019, prin sentinţa nr. 1248/05.06.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă a disjuns cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor; a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca reclamantă pe A. în privinţa pârâţilor Primăria municipiului Craiova, Primarul municipiului Craiova şi Comisia Municipală de Aplicare a Legii nr. 247/2005, în favoarea Judecătoriei Craiova.
Aşa cum s-a arătat însă, la această dată tribunalul nu mai putea proceda la declinarea de competenţă, întrucât momentul procesual la care aspectul procedural al competenţei putea fi pus în discuţie fusese depăşit, câtă vreme la primul termen cu părţile legal citate, respectiv 11.02.2019, instanţa nu a verificat propria competenţă aşa cum prevăd dispoziţiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ.
Aceasta întrucât într-o interpretare per a contrario a textului legal anterior menţionat, în cazul în care instanţa nu şi-a îndeplinit obligaţia de verificare a propriei competenţe, aceasta rămâne câştigată cauzei, nemaiputând fi dezbătută ulterior, în afara momentului procesual stabilit de lege.
Pentru aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 iulie 2020.