Vehicle re-registration dispute; ex officio declination of private-order territorial competence prohibited
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allocated jurisdiction to the Făget Court, resolving a negative conflict of competence by invalidating the initial court’s declination; the dispute concerned a claim to compel a buyer to re-register a vehicle in his name and remove it from the seller’s records following a 2018 sale. The Făget Court had initially declinéd jurisdiction *ex officio* to the Brad Court, which then re-declined it back to Făget, arguing differing facts regarding the defendant’s domicile; the Supreme Court held that because the case involved general territorial competence under the Civil Procedure Code, which is of a private nature, it could only be raised by the defendant and not *ex officio*. Since the defendant failed to file a written response or raise the exception at the first hearing, the initial declination was a violation of procedural law, thus restoring competence to the Făget Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 17 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, art. 107 C. proc. civ, art. 130 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) C. proc. civ, art. 129 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ; Vehicle re-registration dispute; ex officio declination of private-order territorial competence prohibited: The Făget Court had initially declinéd jurisdiction *ex officio* to the Brad Court, which then re-declined it back to Făget, arguing differing facts regarding the defendant’s domicile; the Supreme Court held that because the case involved general territorial competence under the Civil Procedure Code, which is of a private nature, it could only be raised by the defendant and not *ex officio*. Since the defendant failed to file a written response or raise the exception at the first hearing, the initial declination was a violation of procedural law, thus restoring competence to the Făget Court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign competence.
Substantive procedural rule regarding general territorial jurisdiction used to determine that the Făget Court was the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 iulie 2020
Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făget la data de 03.07.2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea pârâtului să solicite autorităţilor competente transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca x. nr. identificare xm seria motor x nr. înmatriculare x pe numele său, concomitent cu radierea autoturismului de pe numele reclamantei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că potrivit contractului de înstrăinare - dobândire a unui mijloc de transport, a vândut cu preţul de 3.000 RON autoturismul proprietatea sa, marca x, nr. înmatriculare x, pârâtului B. la data de 19.07.2018. Odată cu înstrăinarea autoturismului a predat cumpărătorului toate actele maşinii, urmând ca acesta în termen de 30 de zile de la data dobândirii, să se prezinte la autoritatea competentă pentru radierea acestuia de pe numele reclamantei şi transcrierea autovehiculul pe numele său, dar pârâtul cu rea-credinţă nu s-a prezentat pentru a transcrie autoturismul pe numele său.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 11 alin. (4) art. 17 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, art. 24 alin. (2) lit. d) şi art. 25 alin. (1) din Ordinul nr. 1501/2006 a MAI.
Prin sentinţa civilă nr. 27 din 16.01.2020, Judecătoria Făget a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brad.
În motivarea soluţiei de declinare, instanţa a reţinut că regula generală în materia competenţei teritoriale înscrisă în art. 107 C. proc. civ. este că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul.
S-a reţinut că, în cauză, potrivit înscrisului de la dosar, domiciliul pârâtului este în comuna Crişcior, judeţul Timiş, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Brad.
Judecătoria Brad, prin sentinţa nr. 164 din 10 iunie 2020, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Făget. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.
Instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ. şi faptul că din înscrisul de la dosarul Judecătoriei Făget, rezultă că la data sesizării instanţei (03.07.2019) pârâtul avea domiciliul în judeţul Timiş, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Făget.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de felul necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.
Litigiul de faţă are ca obiect o obligaţie de a face, respectiv obligarea pârâtului la efectuarea formalităţilor de înmatriculare a autoturismului pe numele său şi radierea acestuia de pe numele reclamantei, acţiune întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 11 alin. (4) art. 17 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, art. 24 alin. (2) lit. d) şi art. 25 alin. (1) din Ordinul nr. 1501/2006 a MAI.
Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, competenţa teritorială a instanţei chemată să soluţioneze acest tip de cauze este stabilită de regula generală cuprinsă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", normă a cărei aplicabilitate au reţinut-o ambele instanţe aflate în conflict.
Este de reţinut că în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului (art. 116 C. proc. civ.), iar, în situaţia în care acesta ar sesiza o instanţa necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetenţa teritorială.
În acest sens, art. 130 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Aşadar, rezultă că şi în situaţia în care reclamantul a sesizat o altă instanţă decât cea competentă potrivit legii, numai pârâtul ar putea cere declinarea competenţei la una dintre instanţele competente potrivit legii, instanţa neputând invoca, din oficiu, excepţia de necompetenţă.
În cauză, din verificarea actelor din dosar, se constată că pârâtul nu a înţeles să formuleze întâmpinare în cauză şi nici la termenul de judecată, din şedinţa publică de la data de 16 ianuarie 2020, nu a invocat această excepţie.
Ca atare, Înalta Curte constată că invocarea, din oficiu, a excepţiei necompetenţei teritoriale de către Judecătoria Făget s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 C. proc. civ. care prevăd că necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, în fata primei instanţe.
În consecinţă, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 107 din acelaşi cod, Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Făget.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făget.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 iulie 2020.