Inadmissibility of revision against a final filter-panel decision lacking appellate remedies

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin decizia nr. 2392 din 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a anulat recursul declarat de A. împotriva încheierii din 6 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Prin decizia nr. 514 din 20 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2392 din 5 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

2. Calea de atac formulată în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a promovat cerere de revizuire petentul A..

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând excepţia de inadmisibilitate a cererii de revizuire, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:

Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În speţă, hotărârea atacată pe calea revizuirii, respectiv decizia nr. 2392 din 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, prin care a fost anulat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 6 iunie 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost pronunţată în complet de filtru în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. care stipulează: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

În condiţiile în care decizia nr. 2392 din 5 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu este supusă niciunei căi de atac, ordinare sau extraordinare, inclusiv revizuire, în aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici decizia nr. 514 din 20 februarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie reţinând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Mai mult, Înalta Curte reţine că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Astfel, se constată că nu este îndeplinită cerinţa de admisibilitate impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., respectiv calea extraordinară de atac a revizuirii nu este îndreptată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul.

Această condiţie nu este îndeplinită în cauză, câtă vreme decizia împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu a evocat fondul cauzei, fiind respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2392 din 5 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

În consecinţă, pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 514 din 20 februarie 2020, exercitată de revizuentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 514 din 20 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 iunie 2020.