Forfeiture of appeal rights due to expiration of statutory five-day limit for challenging peremption ruling

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost înregistrată la 30 august 2018, sub nr. x/2018, cerere de revizuire a deciziei civile nr. 27 din 23 aprilie 2013 şi a încheierii de amânare a pronunţării din 16 aprilie 2013, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2004, formulată de revizuenţii A., Societatea B. şi C..

Prin decizia civilă nr. 329 din 2 martie 2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a admis excepţia perimării şi a constatat perimată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 27 din 23 aprilie 2013 şi a încheierii de amânare a pronunţării din 16 aprilie 2013, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2004.

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti au formulat recurs revizuenţii A., Societatea B. şi C..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 25 mai 2020.

La termenul de judecată din 25 iunie 2020, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii recursului, invocată din oficiu.

Examinând cererea de recurs, în raport de excepţia tardivităţii invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare.

Termenul de cinci zile are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita calea de atac.

Examinând actele dosarului, se constată că decizia prin care a fost constatată perimată cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei civile nr. 27 din 23 aprilie 2013 şi a încheierii de amânare a pronunţării din 16 aprilie 2013 ale Curţii de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2004, a fost pronunţată la 2 martie 2020.

Termenul de cinci zile, prevăzut de art. 253 alin. (2) C. proc. civ. pentru declararea recursului, calculat în conformitate cu dispoziţiile art. 101 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., s-a împlinit la 9 martie 2020.

Cum cererea de recurs a fost depusă la 16 martie 2020, cu depăşirea termenului de cinci zile prevăzut de lege, Înalta Curte constată că, în cauză, a intervenit sancţiunea decăderii recurentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, în condiţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei".

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdus recursul declarat revizuentii A., Societatea B. şi C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat revizuentii A., Societatea B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 329 din 2 martie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 iunie 2020.