Territorial jurisdiction for forced real estate execution approval based on guarantor debtor's domicile rather than property location

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 27 aprilie 2020, sub nr. x/2020, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., din cadrul Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, a solicitat încuviinţarea executării silite imobiliare împotriva debitorului B., la cererea creditoarei C. S.A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/30.05. 2018 de Biroul Individual Notarial D., asupra bunului imobil - teren curţi construcţii în suprafaţă de 1. 224 m.p. şi teren arabil în suprafaţă de 2425 m.p., având număr cadastral x şi construcţia C 1, cu o suprafaţă construită la sol de 88 m.p., număr cadastral x, înscris în C.F. sub nr. x, situate în comuna Drăganu, sat Băceşti, judeţul Argeş.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1264 din 30 aprilie 2020, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe creditoarea C. S.A. şi pe debitorul B., în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a reţinut că în materia cererilor de încuviinţare a executării silite, legiuitorul a stabilit o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului - art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Cum în speţă, domiciliul debitorului este în comuna Nanov, sat Nanov, judeţul Teleorman, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Alexandria, potrivit H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Alexandria, prin încheierea civilă nr. 1846 din 26 mai 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect încuviinţarea executării silite, în favoarea Judecătoriei Piteşti. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Alexandria a reţinut că prin acţiune s-a solicitat încuviinţarea executării silite imobiliare a titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/30.05.2018 de B.I.N. D., asupra bunului imobil - teren curţi construcţii în suprafaţă de 1.224 m.p. şi teren arabil în suprafaţă de 2425 m.p., având număr cadastral x şi construcţia C 1, cu o suprafaţă construită la sol de 88 m.p., număr cadastral x, înscris în C.F. sub nr. x, situate în comuna Drăganu, sat Băceşti, judeţul Argeş.

În raport de art. 1 pct. 16 din O.U.G. nr. 1/2016, a apreciat că dispozitiile art. 819 din C. proc. civ. privind urmărirea silită imobiliară nu mai reprezintă norma derogatorie de competenţa teritorială (instanţa în circumscripţia căreia se află imobilul), ci aceasta urmează dispozitiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscriptie se află, la data sesizarii organului de executare, domiciliul debitorului în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar conformitate cu alin. (3) instanta de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării.

În spetă, domiciliul debitorului (atât la data formulării cererii de executare silită, cât şi la data formulării cererii de încuviintare executare) se află în sat Băceşti comuna Drăganu, judeţul Argeş, localitate aflată în circumscriptia teritorială a Judecatoriei Piteşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Conflictul negativ de competenţă cu a cărui soluţionare este învestită a fost generat de interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o domiciliului debitorului având în vedere situaţia particulară a speţei.

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie solicitarea Biroului Executorului Judecătoresc A. de încuviinţare a executării silite imobiliare, ce face obiectul dosarului de executare silită nr. x/2020, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din 30 mai 2018 de către Biroul Individual Notarial D. împotriva debitorului garant B., conform cererii formulate de creditoarea C. S.A.

În primul rând, este de remarcat că în materia încuviinţării executării silite competenţa teritorială este, ca regulă, reglementată de norme de ordine publică şi revine, conform art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., instanţei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Se reţine însă că, din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal din convenţia de împrumut, cât şi de debitorii garanţi, fie ei fidejusori sau ipotecari, întrucât o caracteristică fundamentală a executării silite este reprezentată, ca regulă, de caracterul ei unipatrimonial, ceea ce înseamnă că, în mod obişnuit, în cadrul unei executări silite nu poate fi urmărit silit decât un singur debitor, coparticiparea procesuală neputând fi decât activă.

În acest sens sunt dispoziţiile art. 645 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul şi cele ale art. 648 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit cărora creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, concomitent, sau, după caz, separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Prin cererea de executare silită imobiliară formulată la data de 01 aprilie 2020, creditoarea C. S.A. a înţeles să se îndrepte împotriva garantului ipotecar B., care dobândeşte, în atare împrejurare, calitate procesuală câtă vreme în actul de învestire a instanţei, reprezentat de cererea de încuviinţare a executării silite formulate de executorul judecătoresc A., este indicată respectiva persoană.

Se constată că la data sesizării organului de executare, respectiv 01 aprilie 2020, debitorului garant, B., figura cu domiciliul în judeţul Argeş, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Piteşti, potrivit Hotărârii nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, publicată în Monitorul Oficial nr. 188/6 august 1993.

Raportat la considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Piteşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare deduse judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 iunie 2020.