Annulment of cassation appeal for failure to articulate grounds regarding rejection of judicial recusal motion

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 19 mai 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D., lăsarea în deplină proprietate şi posesie a imobilului teren, în suprafaţă de 396 mp, având categoria de folosinţă intravilan, situat în tarlaua x, parcela x din comuna Malu Mare, sat Malu Mare, judeţul Dolj.

După un prim ciclu procesual, în care Tribunalul Dolj, prin decizia civilă nr. 769 din 17 aprilie 2019, a admis apelul pârâtelor B. şi D. împotriva sentinţei civile nr. 9851 din 27 septembrie 2017, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. x/2015, şi a dispus anularea sentinţei apelate şi reţinerea cauzei spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 2137 din 30 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Dolj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D. şi a dipus lăsarea, în deplină proprietate şi posesie, a imobilului teren, în suprafaţă de 396 mp, având categoria de folosinţă intravilan, situat în tarlaua x, parcela x din comuna Malu Mare, sat Malu Mare, judeţul Dolj, astfel cum a fost identificată de expertul judiciar E. în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză.

Prin decizia civilă nr. 712/03 iulie 2019, Curtea de Apel Craiova, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele B. şi D. împotriva deciziei civile nr. 2137/30 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj.

La data de 20 martie 2020, pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost înregistrată contestaţia în anulare formulată de pârâtele B. şi D. împotriva deciziei civile nr. 712 din 03 iulie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2015,

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2019, petentele B. şi D. au formulat cerere de recuzare împotriva doamnei judecător F., membru al completului de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare.

Prin încheierea nr. 134/21 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de recuzare formulată de petentele B. şi D. împotriva doamnei judecător F., ca nefondată.

2. Judecata în recurs

Împotriva încheierii nr. 134/21 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2019, au formulat recurs petentele B. şi D..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 decembrie 2019 şi a fost repartizat, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

În cuprinsul memoriului de recurs, care a fost completat succesiv la 28 noiembrie 2019, 10 decembrie 2019, 11 decembrie 2019 şi 12 decembrie 2019, aşa cum reiese din conţinutul înscrisurilor aflate la filele x, recurentele B. şi D., fără a invoca incidenţa vreunuia dintre motivele de casare, expres şi limitativ prevăzute de dispoziţii art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., au învederat că au formulat cerere de ajutor public judiciar aferentă cererii de recuzare. Au mai arătat că cererea de ajutor public judiciar nu a fost semnată şi a fost admisă fără ca instanţa să le solicite situaţia veniturilor încasate şi fără ca acestea să depună declaraţia pe proprie răspundere privitoare la împrejurarea dacă au mai beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele 12 luni.

În continuare, recurentele au susţinut că, faţă de situaţia expusă, se impune introducerea în cauză a Consiliului Superior al Magistraturii, a Administraţiei Prezidenţiale, a Guvernului României şi a Uniunii Europene.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor A. şi C. la data de 13 ianuarie 2020; intimaţii nu au depus întâmpinare.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, magistratul asistent raportor a opinat în sensul că: încheierea recurată este susceptibilă de recurs, recursul este exercitat în termenul legal şi este legal timbrat, iar cererea de recurs îndeplineşte cerinţele, stabilite sub sancţiunea nulităţii, de prevederile art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) din C. proc. civ.

Cu referire la încadrarea criticilor formulate, raportorul a apreciat că aspectele invocate prin memoriul de recurs nu pot fi circumscrise motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., completul de filtru urmând a se pronunţa, prioritar, cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului din această perspectivă.

3. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a recursului din perspectiva posibilităţii încadrării criticilor formulate în motivele de recurs, prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

La termenul din 17 iunie 2020, completul de filtru, constatând că recursul este legal timbrat şi a fost exercitat în termenul legal, iar încheierea curţii de apel este susceptibilă de recurs, a rămas în pronunţare asupra admisibilităţii în principiu a recursului, din perspectiva încadrării criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestora, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, prin încheierea nr. 134 din 21 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentele B. şi D. împotriva doamnei judecător F., în calitate de membru al completului de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de petente împotriva deciziei civile nr. 712 din 03 iulie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2015,

Din practicaua încheierii care face controlul prezentului control judiciar, reiese că judecata cererii de recuzare a fost precedată de admiterea cererii de ajutor public judiciar formulată de petentele B. şi D., în sensul scutirii acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă soluţionării cererii de recuzare.

Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008:

"Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."

Din interpretarea per a contrario a prevederilor legale redate, reiese că încheierea prin care a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar este definitivă, astfel că aceasta nu poate fi supusă cenzurii în recurs.

În speţă, în cuprinsul memoriului de recurs nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să privească încheierea de respingere a cererii de recuzare, supusă controlului de legalitate, şi nici nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., aspectele învederate vizând exclusiv modalitatea de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat împotriva încheierii nr. 134 din data de 21 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petenta D. împotriva încheierii nr. 134 din data de 21 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019 .

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iunie 2020.