Administrative panel-assignment order held non-reviewable; claimant's recourse inadmissible.

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin cererea adresată Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi înregistrată sub nr. x/2015, la data de 26.06.2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare între Ministerul Justiţiei, în calitate de vânzător şi reclamantă, în calitate de cumpărător, privind transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinţei din Bucureşti, str. x, tronson 1.

Prin sentinţa civilă nr. 10351 din 04.07.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată.

La data de 14.03.2017, reclamanta A. a solicitat restituirea şi punerea la dispoziţia sa a recipisei de consemnare a preţului, înregistrată în registrul de valori la data de 08.03.2017.

Prin încheierea din 10.04.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis cererea de restituire a recipisei de consemnare a sumei de 200.000 RON nr. x/1, emisă de B., achitată cu chitanţa seria x nr. x/30.01.2017, la dispoziţia apelantei-reclamante A. şi a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 510 RON, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 648A/20.02.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 10351 din 04.07.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Justiţiei.

Împotriva deciziei şi a încheierii din data de 10.04.2017, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015 de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a declarat recurs reclamanta A., la data de 10.08.2017, cerere care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 19.09.2017.

Prin decizia civilă nr. 310 din 11 aprilie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de recurentă, ca nefondată; a respins, ca rămasă fără obiect, excepţia de neobligativitate a deciziei nr. 52/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Prin aceeaşi decizie, curtea de apel a respins cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de recurentă, ca nefondată, şi a respins, ca tardiv, recursul declarat de recurenta-reclamantă A., împotriva deciziei civile nr. 648 A din 20.02.2017 şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 10.04.2017, ambele pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2015. De asemenea, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de recurentă privind restituirea diferenţei de taxă judiciară de timbru.

Prin cererea formulată la data de 18.04.2019, recurenta-reclamantă A. a solicitat, în baza art. 442 din C. proc. civ., îndreptarea erorii materiale din dispozitivul hotărârii civile nr. 310/11.04.2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

La data de 30.05.2019, recurenta-reclamantă A. a formulat o cerere intitulată "Completare cerere de îndreptare" prin care a învederat instanţei că înţelege să completeze cererea de îndreptare formulată în baza art. 442 C. proc. civ. şi înregistrată la 18.04.2019, cu termen la 30.05.2019, care a privit numai dispozitivul hotărârii publicat pe site-ul instanţei la 13.04.2019, cu îndreptarea erorilor pe care le conţin încheierea de şedinţă din 28.03.2019 şi decizia redactată nr. 310/11.04.2019 despre al căror conţinut a luat cunoştinţă în data de 28.05.2019, de la dosar

Prin încheierea din 18 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de recurenta - reclamantă A. la data de 18 aprilie 2019 ce vizează dispozitivul deciziei civile nr. 310 din 11 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă pentru cauze cu minori şi de familie şi a înaintat dosarul preşedintelui instanţei pentru a desemna, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30 mai 2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 şi decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

2. Judecata în faţa Înaltei Curţi. Procedura de filtru.

Împotriva "actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie," a formulat recurs reclamanta A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului Ministerul Justiţiei la data de 25 noiembrie 2019 (conform dovezii aflate la fila x), care nu a depus întâmpinare.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a precizat că înţelege să declare recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, prin care completul de judecată a înaintat dosarul preşedintelui instanţei pentru a desemna, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 şi decizia redactată, nr. 310/11.04.2019.

În argumentarea exercitării căii de atac, reclamanta a susţinut că măsura dispusă de complet, de înaintare a dosarului preşedintelui instanţei pentru a desemna, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 şi decizia nr. 310/11.04.2019, a condus la întreruperea judecăţii cererii de îndreptare înregistrată la 18.04.2019, astfel cum a fost completată prin înscrisul denumit completare cerere îndreptare, depus în şedinţă publică de la termenul din 30.05.2019, faţă de respingerea cererii de preschimbare termen prin încheierea din 09.05.2019 şi motivele ei, compunerea completului în ce o priveşte fiind stabilită cu autoritate de lucru judecat prin încheierea din 05.09.2019.

A mai menţionat că întreruperea judecăţii este nelegală deoarece nicio dispoziţie din C. proc. civ. sau din Regulament nu o reglementează în această situaţie. În plus, a mai arătat că dispoziţiile art. 111 alin. (6) din Regulament, invocate ca temei pentru stabilirea unei alte compuneri a completului de judecată decât cea asupra căreia acesta a hotărât deja, nu are nicio incidenţă în situaţia dată deoarece "la data de 30 mai 2019 nu a înregistrat nicio cerere de îndreptare, or textul este incident numai în situaţia determinării compunerii completului cu 2 judecători din lista de permanentă de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale".

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport, s-a reţinut că în temeiul art. 493 alin. (1) C. proc. civ., completul de filtru va aprecia asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat la data de 24 martie 2020, conform dovezilor aflate la filele x, iar la data de 25 mai 2020, recurenta a depus punct de vedere la raport prin care a învederat că în mod greşit s-a reţinut că a exercitat calea de atac împotriva încheierii din 18.10.2019, în condiţiile în care recursul, în opinia sa, vizează "actul judecătoresc cuprins în dispozitiv prin care completul de judecată a înaintat dosarul preşedintelui instanţei pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de jduecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor material".

3. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând admisibilitatea recursului în raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 111 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii "(6) Cererile de îndreptare a erorilor materiale şi cererile de completare sau lămurire a hotărârii se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită. Aceeaşi rezolvare se va da şi contestaţiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. şi de art. 712 alin. (2) din C. proc. civ.. În cazul completelor colegiale, judecătorii care au pronunţat hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac parte, împreună, din acelaşi complet. Dacă la data apariţiei oricăreia dintre situaţiile menţionate numai unul sau unii dintre respectivii judecători îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei, completul va fi întregit cu unul ori, după caz, 2 judecători din lista de permanenţă de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a hotărârii, respectiv a contestaţiei la executare."

În cauza de faţă, prin încheierea din 18.10.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, instanţa de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată la data de 18.04.2019 de recurenta - reclamantă A. privind îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului deciziei civile nr. 310 din 11.04.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin dispozitivul aceleiaşi încheieri, instanţa a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.I.J., înaintarea dosarului către preşedintele instanţei pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05. 2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 şi decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

Atât prin memoriul de recurs, cât şi prin punctul de vedere la raport, reclamanta A. a indicat că exercită calea de atac împotriva soluţiei de înaintare a dosarului către preşedintele instanţei pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluţiona cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 şi decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

Prin urmare, nemulţumirea petentei A., care a determinat exercitarea prezentei căi de atac, vizează o măsură administrativă, dispusă de completul de judecată, de înaintare, către preşedintele instanţei, a dosarului în vederea desemnării componenţei completului pentru soluţionarea cererilor de îndreptare a erorilor materiale formulate la data de 30.05.2019, măsură pe care o apreciază ca reprezentând o întrerupere nelegală a cursului judecăţii.

Dispoziţiile art. 111 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul cărora a fost dispusă măsura de înaintare a dosarului preşedintelui instanţei, contestată de către petentă prin prezentul demers judiciar, reglementează măsuri organizatorice de la nivelul instanţelor de judecată, privind modalitatea de stabilire a componenţei completelor de judecată în soluţionarea cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi a cererilor de completare sau lămurire a hotărârilor judecătoreşti.

Pe de altă parte, conform prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

"Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 permite exercitarea controlului de legalitate a hotărârilor judecătoreşti, aşa cum sunt definite de art. 424 din C. proc. civ., legiuitorul român atribuind astfel secţiilor civile şi de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa în soluţionarea recursurilor împotriva actelor judecătoreşti de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale de atac, cu condiţia însă ca prin aceste acte să fi fost întrerupt cursul judecăţii.

Întreruperea cursului judecăţii presupune intervenirea unui incident care provoacă o temporizare sau discontinuitate în evoluţia progresivă a activităţii judiciare, ce reclamă o rezolvare pe cale contencioasă şi o dezînvestire prematură a instanţei.

Măsurile dispuse de către completul de judecată, în cuprinsul dispozitivului încheierii din 18.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015, de înaintare a pricinii în vederea desemnării compunerii completului pentru soluţionarea unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, cum este cazul în speţă, nu poate fi apreciat ca un caz de întrerupere a cursului judecăţii, în sensul arătat, susceptibile de recurs, în condiţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.

Ca atare, nefiind o situaţie care să vizeze întreruperea cursului judecăţii, actul judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015, nu este susceptibil de control la instanţa ierarhic superioară.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015", formulată de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MTOIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015", formulată de reclamanta A..

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iunie 2020.