Negative jurisdictional conflict settled: enforcement case assigned to Piatra-Neamț court over guarantors' domicile.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2020

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piata Neamţ la data de 10.12.2019, petentul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi A. şi B., prin executor judecătoresc A., a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor C. şi D., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit nr. x/53/21.03.2012.

Prin sentinţa nr. 108 din 10 ianuarie 2020, Judecătoria Piatra Neamţ a admis excepţia de necompetenţă exclusivă şi a declinat soluţionarea cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi art. 648 C. proc. civ. şi a constatat că, aşa cum reiese din cuprinsul titlului executoriu, debitoarea principală este S.C. E. S.R.L., cu sediul în Bucureşti.

A apreciat că instanţa de executare nu poate fi diferită când există un debitor principal şi mai mulţi debitori garanţi, singura care interesează în speţă fiind instanţa de executare de la sediul debitorului principal, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, prin sentinţa nr. 995 din 13 februarie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării.

Pentru a dispune astfel, instanţa a apreciat în sensul că, în condiţiile în care cererea de executare silită îi privea doar pe debitorii garanţi, ambii cu domiciliul în Piatra Neamţ, nu prezintă relevanţă domiciliul debitorului principal.

A mai reţinut instanţa că dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. se coroborează cu cele ale art. 648 alin. (1) C. proc. civ., în virtutea cărora debitorul urmăribil poate fi şi garantul, iar nu numai debitorul principal şi, văzând şi modalitatea de învestire a instanţei cu cererea de executare silită, prin care executorul judecătoresc a înţeles să declanşeze această procedură doar împotriva debitorilor garanţi, a apreciat că instanţa de executare competentă să soluţioneze cererea este cea de la domiciliul acestora.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prezentul conflict de competenţă a fost generat de modalitatea diferită în care cele două instanţe au înţeles să facă aplicarea dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ. - Judecătoria Piatra Neamţ prin raportare la sediul debitorului principal din contractul de credit nr. x/53/21.03.2012, iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin raportare la domiciliul persoanelor împotriva cărora a fost formulată cererea de încuviinţare a executării silite, care au calitatea de garanţi ipotecari în acelaşi contract.

Înalta Curte reţine că, din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de împrumutat, cât şi de debitorul garant ipotecar.

În acest sens sunt dispoziţiile art. 645 alin. (1) C. proc. civ., care dispun că "sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul" şi cele ale art. 648 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit cărora "creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesorilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel".

În speţă, cererea de încuviinţare a executării silite a contractului de credit nr. x/53/21.03.2012 a fost formulată doar împotriva debitorilor C. şi D., care au calitate de garanţi ipotecari în acel contract.

Astfel, se constată că F. S.A., în calitate de creditoare, a înţeles să se îndrepte împotriva garanţilor ipotecari C. şi D., care dobândesc în litigiu calitatea procesuală de debitori, câtă vreme cererea de încuviinţare a executării silite este formulată împotriva acestora.

Având în vedere că la data sesizării organului de executare domiciliul persoanelor fizice împotriva cărora a fost formulată cererea de executare silită, C. şi D., este în loc. Piatra Neamţ, aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Piatra Neamţ, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ. urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2020