Competence to lift protective seizure maintained in final criminal acquittal: Civil court vs. criminal execution jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Civil Section of the Hunedoara County Court for the resolution of the merits, thereby prevails against the initial rulings of both the Civil Section of the Timișoara Court of Sector (which closed the file for lack of proper invocation) and the Criminal Section of the Hunedoara County Court (which declined for material incompetence as not being a *contentio executiv*). The dispute concerned a civil request to lift a protective seizure (sechestrul asigurător) on a real estate property, which had been initially imposed by a prosecutor and subsequently maintained by a final criminal acquittal judgment that left the associated civil action unsolved due to the statute of limitations under Article 397(5) of the Code of Criminal Procedure. Relying on Articles 133 and 135 of the Code of Civil Procedure, along with Article 954(1) regarding the competence for protective measures, the court determined that the specialized civil jurisdiction of the court that originally heard the substantive matter in first instance retained functional competence to analyze the lifting of the seizure, distinguishing it from a procedural contestation of execution and rejecting the argument that it fell under general civil jurisdiction or the criminal execution contestation regime.
Legislator headnote
AI generatedart. 600 alin. (3) C. proc. pen, art. 397 alin. (5) C. proc. pen, art. 598 C. proc. pen, art. 600 alin. (1) C. proc. pen, art. 957 C. proc. civ, art. 957 alin. (2) C. proc. civ; Competence to lift protective seizure maintained in final criminal acquittal: Civil court vs. criminal execution jurisdiction: Totodată, tribunalul a reţinut şi că, în raport de obiectul şi motivele cererii, în speţă nu este incident niciunul dintre cazurile de contestaţie la executare prevăzute de art. 598 C. proc. pen., nefiind aplicabile nici prevederile art. 600 alin. (1) C. proc. pen., astfel că în orice alt caz decât cele la care se referă cele două norme anterior menţionate, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare aparţine instanţei civile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 iunie 2020
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara la data de 10.02.2020, sub nr. dosar x/2012, petentul A. a solicitat ridicarea sechestrului instituit prin Ordonanţa nr. 750/P/2012 din data de 20.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, menţinut prin sentinţa penală nr. 80/11.06.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2014, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1158/A/10.12.2015 a Curţii de Apel Alba Iulia.
În motivarea cererii, petentul a arătat că, deşi a fost achitat, prin sentinţa penală arătată s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului său situat înjud. Timiş.
Prin adresa din 28.02.2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a înaintat cererea în vederea soluţionării Tribunalului Hunedoara.
La data de 03.03.2020, Tribunalul Hunedoara a înaintat pe cale administrativă, la rândul său, cererea petentului către Judecătoria Timişoara, unde a fost înregistrată sub nr. dosar x/2020
Prin încheierea nr. 3650/19.03.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a dispus închiderea dosarului, reţinând că nu a fost învestită printr-o cerere de chemare în judecată adresată instanţei de către petent, şi nici printr-o hotărâre de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei, sau printr-o cerere trimisă pe cale administrativă, într-una din situaţiile limitativ prevăzute de lege. Astfel, a dispus fotocopierea înscrisurilor depuse şi păstrarea acestora la dosar, precum şi comunicarea înscrisurilor originale şi a încheierii pronunţate către Tribunalul Hunedoara.
Cererea petentului A. şi încheierea civilă nr. 3650/19.03.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Timişoara, secţia I civilă, însoţite de celelalte înscrisuri originale, au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia penală la data de 01.04.2020, sub nr. dosar x/2020, având ca obiect contestaţie la executare.
Prin sentinţa penală nr. 45/08.04.2020, Tribunalul Hunedoara, secţia penală a admis excepţia de necompetenţă materială, învocată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi, în baza art. 50 alin. (1) raportat la art. 600 alin. (3) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, secţia civilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 80/11.06.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2014 astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1158/A/10.12.2015 a Curţii de Apel Alba Iulia, inculpatul A. a fost achitat, instanţa lăsând nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de Statul Român prin ANAF, prin DGRFP Timişoara, prin AJFP Hunedoara. Totodată, în baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen., a fost menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 750/P/2012 din data de 20.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Astfel, petentul a solicitat ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă într-o cauză penală soluţionată definitiv.
Totodată, tribunalul a reţinut şi că, în raport de obiectul şi motivele cererii, în speţă nu este incident niciunul dintre cazurile de contestaţie la executare prevăzute de art. 598 C. proc. pen., nefiind aplicabile nici prevederile art. 600 alin. (1) C. proc. pen., astfel că în orice alt caz decât cele la care se referă cele două norme anterior menţionate, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare aparţine instanţei civile.
Apoi, deşi hotărârea penală prin care a fost menţinut sechestrul asigurător contestat a fost pronunţată, în primă instanţă, de Tribunalul Hunedoara, secţia penală, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare aparţine secţiei civile a judecătoriei, în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul plasat sub sechestru, în speţă Timişoara.
Primind dosarul, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 4449 din 11.05.2019, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivare, a reţinut că cererea petentului de ridicare a sechestrului asigurător nu este o contestaţie la executare, ci constituie o măsură asigurătorie, astfel că ridicarea sechestrului asigurător presupune analiza uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 957 C. proc. civ., iar nu analiza vreunui act de executare silită.
Astfel, întrucât prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 957 alin. (2) C. proc. civ., soluţionarea cererii de ridicare a sechestrului revine instanţei care a dispus măsura asigurătorie.
În cauză, măsura a fost dispusă de procuror, dar a fost menţinută în primă instanţă de Tribunalul Hunedoara. Astfel, în speţă, competenţa de a analiza îndeplinirea condiţiilor de ridicare a sechestrului asigurător revine Tribunalului Hunedoara. Deoarece cauza este una civilă, instanţa competentă este secţia civilă a Tribunalului Hunedoara.
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea formulată, petentul A. a solicitat ridicarea sechestrului asigurător care afectează imobilului său situat în jud. Timiş, instituit prin Ordonanţa nr. 750/P/2012 din 20.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei reiese că petentul a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit într-un dosar penal în faza de urmărire penală, dispuse prin ordonanţă de către procuror, cu scopul recuperării prejudiciului cauzat Statului român, ce s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Prin sentinţa penală nr. 80/11.06.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia penală în dosarul nr. x/2014 astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1158/A/10.12.2015 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, inculpatul A. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969. În baza art. 397 alin. (81) C. proc. pen. s-a făcut aplicarea art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. şi s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român prin ANAF, prin DGRFP Timişoara, prin AJFP Hunedoara. Totodată, în baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen. a fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa procurorului din data de 20.09.2013.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 397 alin. (5) din C. proc. pen. "În cazul în care, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, măsurile asigurătorii se menţin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii."
Prin sentinţa civilă nr. 354/12 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursului formulat de reclamantul Statul român, prin decizia nr. 121/12.09.2018 a Curţii de Apel Timişoara.
În cauza de faţă, petentul a învederat că decizia penală de achitare a acestuia, prin care s-a dispus şi lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile, a rămas definitivă la 10.12.2015, iar acţiunea civilă introdusă pe cale separată de ANAF a fost formulată abia la data de 09.06.2016, cu depăşirea termenului de 30 de zile indicat în textul art. 397 alin. (5) din C. proc. pen., motiv pentru care se impune ridicarea sechestrului asigurător, măsură ce nu se dispune din oficiu de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ci doar pe baza ordonanţei emise de procuror sau în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care se dispune ridicarea acestei măsuri.
Având în vedere că prorogarea în favoarea instanţei penale cu privire la soluţionarea acţiunii civile alături de acţiunea penală este una limitată, operând numai atât timp cât instanţa este învestită cu latura penală şi, văzând că, în speţă, instanţele penale s-au dezînvestit prin pronunţarea soluţiei de achitare, Înalta Curte apreciază că revine instanţelor civile competenţa de soluţionare a unei asemenea cereri, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) C. proc. civ.
Or, în ceea ce priveşte competenţa materială a instanţei civile în soluţionarea cererii de sechestru asigurător şi, pe cale de consecinţă şi pe aceea de ridicare a acestei măsuri, este necesar a fi avute în vedere dispoziţiile art. 954 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "Cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă..."
Având în vedere norma specială enunţată, şi ţinând seama de împrejurarea că, în speţă, instanţa competentă material şi teritorial să judece fapta de evaziune fiscală pentru care a fost trimis în judecată petentul A., în primă instanţă, a fost Tribunalul Hunedoara, care a pronunţat soluţia de achitare şi de lăsare, ca nesoluţionată, a acţiunii civile, într-o corectă aplicare a prevederilor legale mai sus arătate, se constată că secţia civilă a Tribunalului Hunedoara este competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza pendinte.
Faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de ridicare a sechestrului asigurător formulată de petentul A. în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2020