Extraordinary appeal against filtering-panel ruling held inadmissible; prior final decision stands.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. 132 din 19 iunie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 1185 din 21 septembrie 2018 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Societatea Naţională Radio Comunicaţii Bucureşti, prin Direcţia Radio Comunicaţii Timişoara şi intimata-reclamantă B..

Prin decizia nr. 662 din 5 martie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018 a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta B. împotriva deciziei nr. 132 din 19 iunie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare contestatorii A. şi B., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2020.

În motivare, contestatorii au reiterat situaţia de fapt din dosar, arătând că arătat că aceştia au cerut doar un drept care li se cuvine, astfel că solicită anularea deciziei nr. 662 pronunţată în dosarul nr. x/2018.

Analizând prioritar contestaţia în anulare sub aspectul admisibilităţii acesteia, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează principiul legalităţii căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Prin decizia nr. 662 din 5 martie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta B. împotriva deciziei nr. 132 din 19 iunie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Această decizie a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Or, prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. dispun: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Astfel, hotărârile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu sunt supuse niciunei căi de atac, sens în care decizia nr. 662 din 5 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este susceptibilă de a fi atacată cu contestaţie în anulare.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 662 din 5 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, de către A. şi B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi A. împotriva deciziei nr. 662 din 5 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2020.