Request to annul as unconstitutional prior appeal decision dismissed as inadmissible for lacking procedural remedy.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. 367A din 7 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 411 din 1 martie 2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Prin decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017 a fost constatat nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 367A din 7 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Prin cererea depusă la data de 7 aprilie 2020, înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2020, reclamanta-recurentă A. a solicitat anularea, ca neconstituţională, a deciziei nr. 18/14.01.2020, cererea astfel formulată fiind înregistrată ca şi contestaţie în anulare.

În motivarea cererii formulate, contestatoarea a reiterat situaţia de fapt din dosar, arătând că doreşte admiterea acţiunii având ca obiect anularea actului de adjudecare nr. 25/10.07.1947. Menţionează că decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce face obiectul prezentei căi de atac, este netemeinică, nelegală şi neconstituţională, fiind dată cu încălcarea art. 52 din Constituţia României.

Având în vedere caracterul inform al căii de atac pe care contestatoarea A. a înţeles să o exercite împotriva deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, pentru termenul de judecată stabilit în cauză aceasta a fost citată cu menţiunea de a preciza în mod expres care este calea de atac extraordinară pe care a înţeles să o exercite şi să indice temeiul de drept al acesteia.

La 20 mai 2020, contestatoarea a depus note de şedinţă prin care a precizat faptul că este vorba despre o rejudecare, având ca temei art. 52 alin. (1) şi (3) din Constituţie, motiv pentru care solicită anularea deciziei atacate, ca neconstituţională, reieterând aceleaşi chestiuni de fapt din cererea iniţială.

În şedinţa publică din data de 16.06.2020, la solicitarea Înaltei Curţi, contestatoarea a precizat că nu a înţeles să formuleze contestaţie în anulare, şi că solicită anularea deciziei civile nr. 18/2020 pronunţată în etapa recursului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a indica un cadru procedural căruia legea îi conferă aptitudinea de a permite invalidarea acelei hotărâri.

Analizând prioritar cererea denumită de parte în "anularea ca neconstituţională" a deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2020 sub aspectul admisibilităţii acesteia, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează principiul legalităţii căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2020 a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în calea de atac a recursului. Or, împotriva hotărârilor pronunţate în recurs, legiuitorul a prevăzut posibilitatea exercitării doar a unor căi extraordinare de atac, dintre cele prevăzute la art. 503-513 C. proc. civ.. În mod ecepţional, în cazul hotărârilor date în recurs în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul nu a recunoscut nici această posibilitate, asemenea hotărâri nefiind supuse "niciunei căi de atac".

Prin cererea formulată, contestatoarea A. nu a indicat care este calea de atac extraordinară pe care a înţeles să o exercite, iar la interpelarea Înaltei Curţi aceasta a precizat în mod expres că nu a înţeles să declare contestaţie în anulare şi nici nu a precizat ce cale de atac a exercitat.

Totodată, deşi i-a fost pus în vedere să precizeze în mod expres care este calea de atac formulată împotriva deciziei nr. 18/2020 a Înaltei Curţi, şi să indice temeiul acesteia din C. proc. civ., contestatoarea nu s-a conformat acestei dispoziţii, insistând să arate doar că solicită, fie anularea hotărârii atacate, fie repunerea cauzei pe rol.

Aşadar, văzând conţinutul inform al cererii, din care nu reiese cadrul procedural adecvat judecării acesteia, şi lipsa oricărui răspuns concret al contestatoarei la solicitarea de indicare a temeiului de drept corespunzător exigenţelor din C. proc. civ., precum şi principiul disponibilităţii (care impune a se ţine seama de declaraţia părţii că nu înţelege să declare contestaţie în anulare), Înalta Curte constată imposibilitatea încadrării căii de atac astfel exercitate din perspectiva dispoziţiilor legii procesual civile, şi, pe cale de consecinţă, imposibilitatea soluţionării cererii de invalidare a deciziei civile nr. 18/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în afara coordonatelor unei căi de atac deschise prin lege

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 52 din Constituţia României citate de către contestatoare, se reţine că nu este posibilă calificarea căii de atac prin raportare la această normă de drept material, modul şi condiţiile de exercitare a căilor de atac fiind reglementate doar prin norme de drept procesual.

Prin urmare, în lipsa oricărei indicaţii referitoare la cadrul procedural ce ar permite instanţei să se pronunţe pe solicitarea de anulare a deciziei civile nr. 18/2020, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea privind "anularea ca neconstituţională" a deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, formulată de petenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea privind "anularea ca neconstituţională" a deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, formulată de petenta A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2020.