Inadmissibility of revision against a decision dismissing a prior revision request
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the petitioner's request for revision as inadmissible, upholding the prior decision that had also rejected a previous revision request; consequently, no further ordinary or extraordinary appeal lies against the challenged ruling. The dispute involved a procedural challenge where the petitioner attempted to seek revision against a final decision of the Supreme Court that had previously dismissed a revision request as inadmissible. The court held that a decision resolving a revision request is not susceptible to further revision because it does not fall within the statutory categories of judgments eligible for this extraordinary remedy; specifically, a decision dismissing a revision request is neither a first-instance or appellate decision on the merits nor a decision of a court of last instance in the sense required by Article 509 of the Code of Civil Procedure. Relying on Articles 509 and 513(3) of the Code of Civil Procedure, the court ruled that no legal avenue for challenge remains open against the targeted judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ; Inadmissibility of revision against a decision dismissing a prior revision request: The dispute involved a procedural challenge where the petitioner attempted to seek revision against a final decision of the Supreme Court that had previously dismissed a revision request as inadmissible. The court held that a decision resolving a revision request is not susceptible to further revision because it does not fall within the statutory categories of judgments eligible for this extraordinary remedy; specifically, a decision dismissing a revision request is neither a first-instance or appellate decision on the merits nor a decision of a court of last instance in the sense required by Article 509 of the Code of Civil Procedure. Relying on Articles 509 and 513(3) of the Code of Civil Procedure, the court ruled that no legal avenue for challenge remains open against the targeted judgment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedPrimary legal basis cited in the dispositive to justify dismissing the revision request as inadmissible due to the nature of the challenged decision.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2020
Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin decizia nr. 372 din 12 februarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2448 din 11 decembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire.
Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii sale, Înalta Curte constată următoarele:
Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict şi limitativ prevăzute de lege. Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire poate fi o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
În cauza dedusă judecăţii, hotărârea împotriva căreia a fost exercitată cererea de revizuire a fost pronunţată în soluţionarea unei alte cereri de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2448 din 11 decembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Se constată astfel că, hotărârea supusă revizuirii în prezenta cauză nu se încadrează în prima ipoteză a dispoziţiilor legale menţionate, nefiind o hotărâre pronunţată de o instanţă de fond sau apel, dar nici în cea de a doua condiţie, aceea ca hotărârea atacată să fie pronunţată de o instanţă de recurs.
Întrucât prin hotărârea atacată a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire, această decizie nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii.
Ca atare, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, împotriva deciziei civile nr. 372 din 12 februarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, inclusiv cerere de revizuire.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 509 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 372 din 12 februarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2020.