Competence of specialized civil sections: professional party status overrides subject matter for jurisdiction in property revendication and nullity disputes

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la data de 11.07.2013, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D., E. şi S.C. Drumuri Şi Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava, constatarea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 1.137 mp teren, situată în extravilanul com. Cornu Luncii, la locul numit "Linia III", învecinată cu drum şi restul proprietăţii lor, identică cu imobilul cadastral nr. x din CF x.429 a UAT Cornu Luncii; constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/02.04.2013; rectificarea înscrierii efectuate în CF x a UAT Cornu Luncii, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâţilor D. şi E. cu privire la suprafaţa de 1137 mp. şi cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 377 din 6.03.2018, Judecătoria Fălticeni a admis acţiunea, astfel cum a fost precizată, şi a obligat, în solidar, pârâţii să lase în deplină posesie şi folosinţă, suprafaţa de 1.137 mp, haşurată cu verde-parcela x din CF x Cornu Luncii, Anexa 2; a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/02.04.2013, încheiat între pârâta S.C. Drumuri şi Poduri S.A., în calitate de vânzător, şi D. şi E., în calitate de cumpărători, cu privire la suprafaţa de 1137 m.p., înscrisă în CF Cornu Luncii, nr. cadastral x; a dispus rectificarea înscrierii efectuate în CF x a UAT Cornu Luncii, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâţilor D. şi E.; a obligat pârâţii (în solidar) să plătească reclamantului G. suma de 1.829 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată (229 taxă timbru şi 1.600 RON onorariu expert).

Prin decizia nr. 1202 din 23 octombrie 2018, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâţii D., E. şi S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii D. şi E..

Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 880 din 11 decembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei sale materiale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile a aceleiaşi instanţe.

În motivarea soluţiei, secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Suceava a reţinut că, în raport de decizia nr. 17/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, care stabileşte că necompetenţa materială procesuală a secţiei este de ordine publică şi trebuie invocată la primul termen de judecată, în raport şi de regulatorul de competenţă pronunţat în această cauză de către Curtea de Apel Suceava, prin care s-a stabilit competenţa secţiei I civile a Tribunalului Suceava, având în vedere şi caracterul esenţialmente civil al acţiunii, competenţa de soluţionare a recursului aparţine secţiei I civile a Curţii de Apel Suceava.

Prin încheierea nr. 5 din 25 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială funcţională a acestei secţii şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona conflictul.

Instanţa a avut în vedere dispoziţiile din decizia nr. 6 din 11.03.2019 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava prin care s-a propus preşedintelui curtii înfiinţarea în cadrul secţiei a II-a civilă a completelor specializate pentru judecarea cauzelor cu profesionişti, şi cele ale deciziei nr. 62 din 12.03.2019 a Preşedintele Curţii de Apel Suceava prin care s-a aprobat propunerea Colegiului de conducere din 11.03.2019.

S-a constat că acţiunea are ca obiect revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract şi rectificare înscriere CF, iar una dintre pârâţi este S.C. Drumuri şi Poduri S.A. care are calitatea de profesionist, atrăgând după sine competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei II-a civilă a Curţii de Apel Suceava, conform deciziilor mai sus amintite.

S-a mai reţinut că potrivit art. 8 din Legea nr. 71/2011, privind legea pentru punerea în aplicare a C. civ., noţiunea de "profesionist", prevăzută la art. 3 din C. civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ.

De asemenea, s-a reţinut că din motivarea deciziei CCR nr. 552/2018, paragraful 15, rezultă că, potrivit art. 3 alin. (2) şi (3) din C. civ., sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, respectiv exercită sistematic o activitate organizată, ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Aşadar, C. civ. nu distinge nici între profesionişti, în funcţie de statutul lor juridic, de comercianţi sau necomercianţi, astfel încât toţi aceştia sunt supuşi regulilor de drept civil. Prin urmare, categoria profesioniştilor, în sensul C. civ., include atât profesioniştii - comercianţi, întreprinzători, operatori economici [în sensul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cât şi categoria profesioniştilor necomercianţi, care desfăşoară o activitate organizată, fără caracter lucrativ (profesiile liberale sau reglementate, instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale, regii autonome, societăţi, companii naţionale, asociaţii, fundaţii, societăţi agricole, etc.).

În concluzie s-a reţinut că, întrucât pârâta S.C. Drumuri şi Poduri S.A. are calitatea de "profesionist", competenţa litigiului de faţă aparţine secţiei a II-a civilă a Curţii de Apel Suceava.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Acţiunea cu care reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii D., E. şi Drumuri şi Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava, au învestit instanţele de judecată are ca obiect revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract şi rectificare înscriere în cartea funciară.

În primă instanţă, acţiunea a fost soluţionată de Judecătoria Fălticeni, în timp ce apelul declarat de pârâţi împotriva sentinţei judecătoriei a fost soluţionat de Tribunalul Suceava, secţia I civilă.

Recursul declarat de către pârâţii D., E. a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, la data de 15.05.2019, complet C1 R COM.

Problema de drept supusă analizei o constituie chestiunea conflictuală legată de competenţa materială procesuală de soluţionare a recursului la nivelul Curţii de Apel Suceava, în sensul dacă respectiva cale de atac exercitată în dosarul nr. x/2018 se soluţionează de către secţia I civilă ori de către un complet specializat din cadrul secţiei a II -a civilă.

Pentru dezlegarea acestei chestiuni, prezintă relevanţă Decizia nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 237/6.04.2017, prin care Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit următoarele:

"Competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare."

În considerentele deciziei, s-a arătat că problema de drept vizată de recursul în interesul legii presupune a se stabili dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, calitatea de profesionist a uneia din părţile raportului juridic dedus judecăţii atrage competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate, indiferent de natura sau obiectul litigiului (pct. 125 din decizie).

Din această perspectivă, s-a tranşat că, în contextul abrogării Codului de comerţ, prin art. 230 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 71/2011, nu mai există suport în normele de drept material pentru o calificare a litigiilor în funcţie de natura comercială sau civilă a pricinii, aptă să atragă o anumită competenţă în favoarea instanţelor specializate (pct. 156 şi 157). Pe temeiul art. 3 din C. civ. şi al art. 8 din Legea nr. 71/2011, toţi profesioniştii, indiferent de statutul lor juridic (întreprinzător, persoană fizică sau juridică, ce desfăşoară o activitate organizată, cu sau fără caracter lucrativ, indiferent că este vorba despre regii autonome, societăţi, companii naţionale, asociaţii, fundaţii, societăţi agricole, liber-profesionişti ori societăţi profesioniste), sunt supuşi regulilor de drept civil, şi nu unor reguli speciale (pct. 160).

Completul competent să judece recursul în interesul legii a conchis în sensul că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 (pct. 174). Aceste criterii de determinare a competenţei materiale operează inclusiv în căile de atac (pct. 164 şi 165 din decizie).

Enumerarea cu titlu exemplificativ din art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, la care se referă în mod explicit Decizia nr. 18/2016, priveşte categoriile de litigii pentru soluţionarea cărora se pot înfiinţa, în considerarea obiectului sau a naturii litigiilor, complete specializate în cadrul secţiilor civile, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.

Prin prisma considerentelor decisive ce fundamentează dezlegările din decizia în interesul legii, se impune concluzia că o calificare a litigiului de către instanţa de judecată este posibilă numai în raport de obiectul specializării completelor înfiinţate pe cale administrativă, atât timp cât, pe de o parte, nu este posibilă o calificare în funcţie de calitatea de profesionist a uneia dintre părţi chiar în virtutea legii, în absenţa unui temei în dreptul pozitiv, iar, pe de altă parte, criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, pe care instanţa trebuie să le aibă în vedere, sunt chiar cele pe baza cărora se înfiinţează completele specializate în cadrul secţiilor civile.

În acest context, calificarea litigiului în vederea determinării competenţei materiale procesuale depinde în mod esenţial de conţinutul actelor administrative prin care se fixează obiectul specializării şi se arată categoriile de litigii ce se soluţionează de către completele specializate înfiinţate în cadrul secţiilor civile.

La nivelul Curţii de Apel Suceava, prin Hotărârea nr. 6 din data de 11 martie 2019, colegiul de conducere a propus preşedintelui Curţii înfiinţarea în cadrul secţiei a II-a civile a completelor specializate pentru judecarea cauzelor cu profesionişti.

În cuprinsul hotărârii s-a arătat în mod explicit (art. 6):

"Competenţa materială procesuală a noilor complete se va circumscrie tuturor categoriilor de cauze civile în care una din părţi are calitatea de profesionist, astfel cum această noţiune este definită de art. 3 alin. (2) şi (3) din C. civ. şi în considerentele deciziei nr. 552/2018 a Curţii Constituţionale (…)".

Propunerea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava a fost aprobată prin Decizia nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava.

Aşadar, la nivelul Curţii de Apel Suceava, obiectul specializării completelor din cadrul secţiei a II-a civile a fost stabilit pe cale administrativă în funcţie de calitatea de profesionist, în sensul C. civ., a cel puţin uneia dintre părţi, fără vreo distincţie în privinţa obiectului cererilor (de exemplu, revendicare sau constatarea nulităţii absolute a unui act juridic) şi fără vreo indicaţie referitoare la materie, dintre cele sau de genul celor enumerate exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 (insolvenţă, societăţi, concurenţă etc.).

În acelaşi timp, nu s-a făcut niciun fel de distincţie între diferitele categorii de profesionişti vizate de art. 3 din C. civ.

Unicul criteriu de delimitare a competenţei materiale procesuale este menţionat a fi calitatea de profesionist a uneia dintre părţi, iar trimiterea expresă la definiţia noţiunii de "profesionist" din art. 3 alin. (2) şi (3) din C. civ. şi la considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 552/2018 confirmă absenţa oricărei distincţii, din moment ce în decizia Curţii Constituţionale se precizează fără echivoc faptul că norma din C. civ. invocată nu distinge între profesionişti, în funcţie de statutul lor juridic, de comercianţi sau necomercianţi.

În atare condiţii, în aplicarea Hotărârii nr. 6 din data de 11 martie 2019 a colegiului de conducere şi a Deciziei nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava, nici judecătorul cauzei, în determinarea competenţei materiale procesuale, nu poate face vreo distincţie în funcţie de statutul juridic al profesionistului parte în proces, de comerciant sau necomerciant.

Faţă de toate considerentele expuse, se constată că deţinerea calităţii de profesionist de către una dintre părţi este suficientă pentru a atrage competenţa completelor specializate din cadrul secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Suceava, neavând relevanţă nici obiectul cererii de chemare în judecată.

Drept urmare, în cauza de faţă, calitatea incontestabilă de profesionist a pârâtei Drumuri şi Poduri S.A. Suceava impune stabilirea competenţei de soluţionare a recursului de către completul specializat din cadrul secţiei a II-a civile, căruia dosarul i-a fost atribuit prin repartizare aleatorie, indiferent de obiectul cererii (revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract şi rectificare înscriere în cartea funciară).

Este de precizat şi faptul că această concluzie nu este afectată de împrejurarea că, în litigiul pendinte, prin regulator de competenţă, s-a stabilit în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Suceava competenţa materială procesuală de soluţionare a recursului declarat împotriva unei încheieri de suspendare a judecăţii cauzei pronunţate de Judecătoria Fălticeni.

După cum rezultă din sentinţa nr. 15 din 24.03.2018 a Curţii de Apel Suceava, competenţa materială procesuală în legătură cu incidentul procedural al suspendării judecăţii a fost stabilită la nivelul Tribunalului Suceava.

Or, în absenţa unui criteriu legal de delimitare a competenţei materiale procesuale în privinţa cauzelor civile, fiecare instanţă la nivelul căreia au fost înfiinţate complete specializate în cadrul secţiilor civile stabileşte, pe cale administrativă, obiectul specializării şi categoriile de cereri ce se soluţionează de către aceste complete, în considerarea obiectului sau a naturii cererii.

După cum s-a arătat deja, la nivelul Curţii de Apel Suceava sunt aplicabile Hotărârea nr. 6 din data de 11 martie 2019 a colegiului de conducere şi Decizia nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava.

Faţă de toate considerentele expuse, în raport şi de prevederile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 iunie 2020.