Trademark infringement fee award quashed and remanded for want of reasons

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 13.01.2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. obligarea pârâtei să se abţină de la folosirea oricăror semne similare sau identice cu mărcile reclamantei în activitatea sa comercială, inclusiv, dar nelimitat la aplicarea, împreună sau separat, în cadrul staţiilor de distribuţie carburanţi, inclusiv dar fără a se limita la staţia situată la adresa: sat Conţeşti, judeţul Teleorman, a următoarelor însemne: panoul de afişare a preţurilor format din elemente elipsoidale roşii dispuse pe un fundal alb; designul acoperişului staţiei de carburant de formă dreptunghiulară, unde latura mică este de culoare albă cu 6 săgeţi roşii (câte 3 săgeţi la fiecare capăt al laturii), iar cea mare de culoare roşie cu o linie albă trasată prin mijlocul acesteia; designul magazinului staţiei care are o formă dreptunghiulară cu pereţi albi şi elemente de culoare roşie deasupra ferestrelor şi uşilor;

2. obligarea pârâtei să îndepărteze din cadrul staţiilor de distribuţie carburanţi operate, inclusiv dar fără a se limita la staţia situată la adresa: sat Conţeşti, judeţul Teleorman, în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, semnele similare sau identice cu mărcile reclamantei, inclusiv, panoul de afişare a preţurilor format din elemente elipsoidale roşii dispuse pe un fundal alb; designul acoperişului staţiei de carburant de formă dreptunghiulară, unde latura mică este de culoare albă cu 6 săgeţi roşii (câte 3 săgeţi la fiecare capăt al laturii), iar cea mare de culoare roşie cu o linie albă trasată prin mijlocul acesteia; designul magazinului staţiei care are o formă dreptunghiulară cu pereţi albi şi elemente de culoare roşie deasupra ferestrelor şi uşilor;

3. obligarea pârâtei la restituirea cheltuielilor efectuate cu prezentul litigiu, inclusiv taxa de timbru.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin Sentinţa nr. 1.766 F din 22.11.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis cererea, aşa cum a fost precizată şi a obligat pârâta să se abţină de la folosirea oricăror semne similare sau identice cu mărcile reclamantei în activitatea sa comercială, inclusiv, dar nelimitat la aplicarea, împreună sau separat, în cadrul staţiilor de distribuţie carburanţi, inclusiv dar fără a se limita la staţia situată la adresa: sat Conţeşti, judeţul Teleorman, a următoarelor însemne: panoul de afişare a preţurilor format din elemente elipsoidale roşii dispuse pe un fundal alb; designul acoperişului staţiei de carburant de formă paralelipipedică, unde o latură este de culoare albă cu sau fără 6 săgeţi roşii (câte 3 săgeţi la fiecare capăt al laturii), iar latura vecină este de culoare roşie, cu sau fără o linie albă trasată prin mijlocul acesteia; latura roşie a acoperişului staţiei de carburant care prezintă de-al lungul său o adâncitură în zona mediană; designul magazinului staţiei care are o formă dreptunghiulară cu pereţi albi şi elemente de culoare roşie deasupra ferestrelor şi uşilor; pompele de benzină încadrate între două coloane albe ale căror margini au conturul roşu. A obligat pârâta să îndepărteze din cadrul staţiilor de distribuţie carburanţi operate, inclusiv dar fără a se limita la staţia situată la adresa: sat Conţeşti, judeţul Teleorman, a următoarelor însemne: panoul de afişare a preţurilor format din elemente elipsoidale roşii dispuse pe un fundal alb; designul acoperişului staţiei de carburant de formă paralelipipedică, unde o latură este de culoare albă cu sau fără 6 săgeţi roşii (câte 3 săgeţi la fiecare capăt al laturii), iar latura vecină este de culoare roşie, cu sau fără o linie albă trasată prin mijlocul acesteia; latura roşie a acoperişului staţiei de carburant care prezintă de-al lungul său o adâncitură în zona mediană; designul magazinului staţiei care are o formă dreptunghiulară cu pereţi albi şi elemente de culoare roşie deasupra ferestrelor şi uşilor; pompele de benzină încadrate între două coloane albe ale căror margini au conturul roşu. A obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 340 RON taxa judiciară de timbru şi 26.108,67 RON, onorariu de avocat.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1.164A din 17 octombrie 2018, a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă B. S.R.L. şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a obligat pârâta la cheltuieli de judecată în cuantum de 340 RON (taxă de timbru) şi la 13.000 RON (onorariu avocat diminuat conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ.). A fost respinsă cererea intimatei privind cheltuielile de judecată în apel.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Reclamanta a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Recurenta a arătat că hotărârea instanţei de apel de reducere a cheltuielilor de judecată acordate reclamantei de prima instanţă a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept aplicabile, făcând referire la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin hotărârea recurată, instanţa de apel a dispus reducerea onorariului avocaţial suportat de reclamantă şi a redus suma acordată cu titlu de cheltuieli de judecată, de la 26.109 RON la 13.000 de RON, motivând că acestea "sunt peste o limită rezonabilă corespunzătoare unui litigiu de dificultate medie, cu o durată de soluţionare relativ redusă (patru termene)".

Susţine recurenta că această soluţie a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale incidente, anume art. 451 C. proc. civ., învederând că, în speţă, nu există niciun motiv legal de reducere a cheltuielilor de judecată aferente onorariul avocaţial suportat de reclamantă în legătură cu faza fondului, instanţa de apel făcând o greşită aplicare a criteriilor de reducere a cheltuielilor de judecată.

În ceea ce priveşte valoarea şi complexitatea cauzei, se arată că trebuie avut în vedere că litigiul are drept obiect respectarea drepturilor reclamantei decurgând din trei dintre cele mai importante şi mai valoroase mărci deţinute şi utilizate de către aceasta, încălcarea fiind de natură să cauzeze pagube însemnate. Or, din motivarea deciziei recurate rezultă că instanţa de apel a ignorat acest criteriu prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte munca depusă de avocat, reclamanta învederează că este vorba despre stabilirea strategiei în prezentul litigiu, de redactarea cererii de chemare în judecată, a răspunsului la întâmpinare şi a concluziilor pe fondul cauzei, precum şi reprezentarea la patru termene în instanţă, ceea ce consideră că este suficient pentru a justifica onorariile achitate. Totodată, sub acest aspect, se arată că trebuie avut în vedere şi faptul că onorariile avocaţiale diferă în funcţie de abilităţile şi recunoaşterea de care se bucură un avocat într-un anumit domeniu, iar reclamanta consideră că a fost pe deplin îndreptăţită ca în această cauză, care vizează trei mărci foarte importante pentru activitatea A., să apeleze la serviciile unor avocaţi specializaţi în domeniul proprietăţii intelectuale.

Mai mult, în ceea ce priveşte circumstanţele cauzei, se arată că un criteriu care instanţa de apel fie a ales în mod nelegal să nu îl aplice, fie l-a aplicat în mod greşit, vizează împrejurarea că pârâta a fost notificată de reclamantă cu mult timp anterior demarării acţiunii în justiţie, pentru a-i acorda ocazia de a înceta de bunăvoie încălcarea mărcilor A., însă aceasta a refuzat să se conformeze şi a continuat activitatea de contrafacere (inclusiv pe perioada procesului), deşi era pe deplin conştientă că acţionează în mod ilicit. Or, instanţa de apel ar fi trebuit să dea relevanţă şi acestui criteriu legal, care justifică, de asemenea, acordarea în integralitate a cheltuielilor de judecată.

Se mai susţine că hotărârea instanţei de apel, de respingere a cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată suportate în faza apelului, este nemotivată, făcându-se trimitere la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţinându-se totodată că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept aplicabile (făcând referire la la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.).

Reclamanta arată că, în ceea ce priveşte solicitarea sa de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei apelului, instanţa de apel s-a rezumat să reţină: "cu respingerea cheltuielilor cerute în calea de atac de către intimată."

Reclamanta învederează că instanţa de apel nu a motivat în niciun mod această soluţie pronunţată cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei apelului, neindicând niciun motiv de fapt sau de drept pentru această soluţie.

De asemenea, se arată că această soluţie a instanţei de apel este dată cu încălcarea textelor de lege care permit reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate, anume art. 451 şi 453 C. proc. civ.

Astfel, în ceea ce priveşte art. 453 C. proc. civ., acesta conferă instanţei posibilitatea de a reduce proporţional cheltuielile de judecată acordate în cazul în care cererea a fost admisă numai în parte. Recurenta subliniază că, în speţă, este vorba despre admiterea (de fapt, menţinerea admiterii) în integralitate a cererii de chemare în judecată formulate de aceasta, atât prima instanţă cât şi instanţa de apel considerând că pârâta săvârşeşte o faptă ilicită care trebuie să înceteze şi au acordat măsurile solicitate de recurenta-reclamantă. Învederează că singurul aspect cu privire la care instanţa de apel nu a fost de acord cu reclamanta vizează cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată. În acest context, art. 453 C. proc. civ. nu poate fi interpretat în sensul că dă posibilitatea instanţei să respingă cereri de acordare a cheltuielilor de judecată în condiţiile în care dă câştig de cauză pe fond părţii solicitante şi, în orice caz, nu dă posibilitatea instanţei de a respinge în integralitate cererea de acordare a cheltuielilor de judecată atunci când partea solicitantă pierde doar cu privire la cererea accesorie de acordare a cheltuielilor în faţa primei instanţe (şi doar în parte, fiind vorba despre o reducere a cheltuielilor acordate, iar nu despre o respingere în tot). Astfel, în aplicarea art. 453 C. proc. civ., se arată că instanţa de apel putea cel mult să aprecieze în ce măsură se impune reducerea cheltuielilor aferente apelului prin raportare la admiterea apelului în parte - cu privire la un aspect minor prin comparaţie cu fondul cauzei, dar în niciun caz nu era îndreptăţită să respingă în tot cererea.

În ceea ce priveşte art. 451 C. proc. civ., învederează că şi acesta vorbeşte despre o reducere motivată a cuantumului cheltuielilor, neputând însă justifica respingerea în tot a cererii, mai ales în condiţiile în care aplicarea corectă a criteriilor prevăzute de acesta nu putea justifica nici măcar reducerea cheltuielilor solicitate.

5. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă B. S.R.L. a formulat şi depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

6. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 26 noiembrie 2019 completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 1.164A din data de 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

A fixat termen de judecată la data de 21 ianuarie 2020, ora 900, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta invocă, făcând referire la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 451 C. proc. civ. prin adoptarea soluţiei de reducere a cheltuielilor de judecată ce i-au fost acordate de prima instanţă.

Astfel, se arată că prin hotărârea recurată instanţa de apel a dispus reducerea onorariului avocaţial suportat de reclamantă şi a redus suma acordată de prima instanţă cu titlu de cheltuieli de judecată, de la 26.109 RON la 13.000 de RON, neaplicând sau aplicând greşit criteriile prevăzute de art. 451 C. proc. civ. pentru reducerea cheltuielilor de judecată, anume valoarea şi complexitarea cauzei, munca depusă de avocat, circumstanţele cauzei.

Înalta Curte va analiza motivul de recurs ce vizează reducerea de către instanţa de apel a cheltuielilor de judecată ce i-au fost acordate reclamantei de prima instanţă din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Aceste critici nu sunt fondate.

Cenzurarea legalităţii hotărârii pronunţate din perspectiva modului în care instanţa a determinat cuantumul cheltuielilor de judecată în urma aplicării prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., se rezumă la a verifica aplicarea criteriilor legale în raport cu care se apreciază cuantumul onorariilor avocaţilor şi anume a celor care privesc valoarea şi complexitatea cauzei şi munca îndeplinită de avocat raportat şi la complexitatea cauzei.

Potrivit prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.: "Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport de valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei."

În cauză, se constată că aceste criterii au fost efectiv avute în vedere de instanţă, în considerente arătându-se că suma pretinsă cu titlu de cheltuieli de judecată, anume 26.109 RON, este peste o limită rezonabilă corespunzătoare unui litigiu de dificultate medie, cu o durată de soluţionare relativ redusă (patru termene), astfel încât se impune diminuarea acelei părţi din onorariul avansat de reclamantă ce va fi pus în sarcina pârâtei, în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Verificarea aprecierii instanţei în demersul de aplicare a criteriilor la aspectele particulare care ţin de desfăşurarea litigiului ar însemna exercitarea unui control judiciar asupra temeiniciei hotărârii pronunţate şi o încălcare a dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., conform cărora casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. În consecinţă, Înalta Curte nu poate analiza, în recurs, criticile care privesc modalitatea de valorificare a criteriilor menţionate.

Un alt motiv de recurs vizează soluţia de respingere a cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată suportate în faza apelului, reclamanta susţinând nemotivarea acestei soluţii, făcând trimitere la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., dar arătând totodată că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept aplicabile, anume art. 451 şi art. 453 C. proc. civ., cu referire la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În acest context, recurenta arată că, în ceea ce priveşte solicitarea sa de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei apelului, instanţa de apel s-a rezumat să reţină: "cu respingerea cheltuielilor cerute în calea de atac de către intimată."

Înalta Curte va analiza aceste critici din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Se reţine, din actele dosarului, că prin cererea de apel formulată de pârâta B., s-a criticat atât soluţia dată pe fondul cauzei cât şi soluţionarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamantă.

Prin decizia apelată au fost apreciate nefondate criticile vizând fondul cauzei, fiind admis apelul numai în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată acordate reclamantei de instanţa de fond. A fost respinsă cererea intimatei-reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate pentru calea de atac a apelului, fără a se preciza motivele care au condus la soluţia de neacordare a cheltuielilor pretinse pentru apel de către intimata-reclamantă.

Or, procedând astfel, fără a detalia motivele ce au determinat respingerea în integralitate a cheltuielilor solicitate de reclamantă pentru faza apelului, deşi măsura de reformare a sentinţei apelate privea numai soluţia relativă la cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre contrară exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. referitor la nemotivare.

În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele care au format, în fapt şi în drept, convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susţinerile şi apărările părţilor, iar, pe de altă parte, la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, în caz contrar fiind lipsită de suport legal şi pronunţată cu nerespectarea cerinţelor impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) raportat la art. 6 din C. proc. civ.

Constatând că, în speţă, aceste cerinţe nu sunt îndeplinite, critica recurentei-reclamante este întemeiată, urmând a fi admisă, în temeiul dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ. raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 din acelaşi cod.

Cu ocazia rejudecării, potrivit prevederilor art. 501 C. proc. civ., instanţa de apel urmează a aprecia motivat asupra solicitării reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată pentru faza de apel, în raport de prevederile art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

În consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 1.164A din data de 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, va casa decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 1.164A din data de 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2020.

GGC - ED