Jurisdiction over oncological drug reimbursement: administrative nature of compensation claims and competent appellate section

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 07.08.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, a solicitat obligarea pârâtelor Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi deconteze din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 78.261,12 RON, reprezentând echivalentul în RON al sumei de 111.801,6 lire turceşti - preţul medicamentului oncologic Alecensa 150 mg. Totodată a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi asigure medicamentul oncologic Alecensa 150 mg, capsule pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuţie personală), până la finalizarea tratamentului.

Prin sentinţa nr. 457 din 18 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

La pronunţarea acestei soluţii, instanţa a avut în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) prima ipoteză din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."

Or, având în vedere cele arătate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată, acesta are domiciliul în judeţul Argeş, astfel încât competenţa jurisdicţiei administrative se raportează la acest domiciliu, în speţă Curtea de Apel Piteşti.

Prin sentinţa nr. 157F din 2 decembrie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că, în condiţiile în care obiectul prezentului litigiu nu vizează un act administrativ tipic sau asimilat, nu se poate reţine competenţa instanţei de contencios administrativ în raport de art. 10 din Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că acţiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituţii publice la plata unei sume de bani sunt de competenţa instanţei de drept comun, atunci când nu se cere şi anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea unui contract administrativ. Instanţa a apreciat că raportul juridic care a condus la sesizarea instanţei nu este unul de drept public, ci unul de drept comun, acţiunea reclamantului având ca obiect plata unor sume, astfel încât soluţionarea unei astfel de cereri intră în competenţa jurisdicţiei de drept comun şi nu a celei de contencios administrativ.

Întrucât prin primul capăt de cerere s-a solicitat obligarea la plata sumei de 78.261,12 RON, reprezentând contravaloarea tratamentului cu Alecensa până la data sesizării instanţei, iar prin cel de-al doilea capăt de cerere s-a solicitat obligarea intimaţilor la asigurarea medicamentului Alecensa în regim de compensare 100 %, fără ca acest capăt de cerere să poată fi evaluat, instanţa a făcut aplicarea art. 98 alin. (2) teza finală C. proc. civ., apreciind că valoarea litigiului care determină competenţa este determinată de primul capăt de cerere, anume suma de 78.261,12 RON, în condiţiile în care capătul de cerere nr. x reprezintă contravaloarea plăţilor periodice care trebuie făcute în timpul procesului şi ulterior pentru asigurarea medicamentului Alecensa.

Faţă de cele arătate, având în vedere şi dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ. raportat la art. 111 teza a I-a C. proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Prin sentinţa nr. 803 din 27 februarie 2020, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

La pronunţarea acestei hotărâri instanţa a avut în vedere că a fost învestită cu două capete de cerere distincte: pe de o parte obligarea la decontarea din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumei de 78.261,12 RON, iar pe de altă parte asigurarea medicamentului oncologic Alecensa 150 mg, capsule pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuţie personală), până la finalizarea tratamentului, reţinând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Faţă de dispoziţiile art. 1 şi 2 alin. (1) lit. f) din Legea 554/2002 privind contenciosul administrativ, instanţa a apreciat că soluţionarea cererii de chemare în judecată presupune în principal statuarea asupra faptului dacă autorităţile publice chemate în judecată de către reclamant au sau nu obligaţia de a efectua anumite operaţiuni administrative pentru ca acesta să poată beneficia de tratamentul cu medicamentul Alecensa 150 mg în condiţii de compensare 100%, aspecte ce se impun a fi soluţionate de o instanţa de contencios administrativ.

În egală măsură, instanţa a mai reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, iar în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se adresează instanţei de la domiciliul său, prin raportare la cele două texte legale competenţa de soluţionare a cauzei aparţinând Curţii de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea ce chemare în judecată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, a solicitat obligarea pârâtelor Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi deconteze din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 78.261,12 RON, reprezentând echivalentul în RON al sumei de 111.801,6 lire turceşti - preţul medicamentului oncologic Alecensa 150 mg. Totodată a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi asigure medicamentul oncologic Alecensa 150 mg, capsule pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuţie personală), până la finalizarea tratamentului.

Din descrierea obiectului acţiunii, având în vedere că petitul având ca obiect pretenţii (obligarea pârâtelor Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi deconteze din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 78.261,12 RON, reprezentând echivalentul în RON al sumei de 111.801,6 lire turceşti - preţul medicamentului oncologic Alecensa 150 mg) nu poate să fie analizat distinct de cel de-al doilea capăt de cerere, întrucât presupune ca mai întâi instanţa să verifice dacă reclamantul era îndreptăţit să beneficieze de medicamentul Alecensa 150 mg prescris în Turcia în condiţii de compensare de 100%, rezultă că cele două capete de cerere se află într-o strânsă legătură şi analiza lor nu poate fi disociată.

Ţinând seama de prevederea art. 99 alin. (2) C. proc. civ., regulile de competenţă aplicabile în cauză sunt cele edictate de lege cu privire la pretenţia care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Or, în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi asigure medicamentul oncologic Alecensa 150 mg, capsule pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuţie personală), până la finalizarea tratamentului, se reţine că potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."

Prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ stabilesc că "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâtelor Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să îi deconteze din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 78.261,12 RON, reprezentând echivalentul în RON al sumei de 111.801,6 lire turceşti - preţul medicamentului oncologic Alecensa 150 mg, se reţine că potrivit prevederilor art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a acestui capăt de cerere ar fi revenit, dacă ar fi fost formulat de sine stătător, judecătoriei.

În raport de dispoziţiile invocate, rezultă că pentru stabilirea competenţei materiale referitor la cel de-al doilea petit, prevederile legale aflate în discuţie instituie două criterii: cel al rangului autorităţii emitente a actului administrativ şi criteriul valoric.

În cauza de faţă, având în vedere că au fost chemate în judecată în calitate de pârâte autorităţi publice centrale, este aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente, competenţa de soluţionare a cauzei revenind secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

Totodată, faţă de împrejurarea că domiciliul reclamantului se află în municipiul Piteşti, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 competenţa de soluţionare a celui de-al doilea capăt de cerere aparţine Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin urmare, chiar dacă conform art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ. judecătoriile sunt competente să judece cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, în baza art. 99 alin. (2) C. proc. civ., competenţa curţii de apel de judecată a celuilalt capăt de cerere cu care se află în strânsă legătură, atrage şi competenţa soluţionării capătului de cerere privind pretenţii în valoare de 78.261,12 RON.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2020.