Judicial salary recalculation under O.U.G. 83/2014 and Law 71/2015 rendered moot by subsequent Ministerial Order 4680/C/2016
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania admitted the Ministry of Justice’s appeal, quashed the appellate court’s judgment, and dismissed the plaintiff’s action as having lost its object, resulting in the plaintiff's failure despite her initial victory at the first instance. The dispute concerned a judge’s claim for recalculation of her salary and allowances based on Law 71/2015 and Article 1(51) of Emergency Ordinance 83/2014, alleging the Ministry’s unjustified refusal to issue a salary order. The decisive legal basis for the dismissal was the issuance of Ministerial Order 4680/C in 2016, which implemented the recalculated salary rights requested by the plaintiff pursuant to the cited norms, thereby rendering the judicial action moot under Article 496(2) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 alin. (41) din O.U.G. nr. 83/2014, art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 1 alin. (51) O.U.G. nr. 83/2014; Judicial salary recalculation under O.U.G. 83/2014 and Law 71/2015 rendered moot by subsequent Ministerial Order 4680/C/2016: În cazul în care intenţia legiuitorului ar fi fost ca prevederile art. 1 alin. (51) să fie aplicabile întregului personal din toate instituţiile şi autorităţile publice, acest lucru ar fi fost realizat prin modificarea expresă a alin. (1) şi (2) ale art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 şi nu prin aprobarea unor norme derogatorii de la prevederile acestor alineate. În acelaşi timp, nu se justifică trimiterea în norma derogatorie la personalul din anumite instituţii: aparatul de lucru al Parlamentului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 8 septembrie 2016, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI, CURTEA DE APEL SUCEAVA, TRIBUNALUL BOTOŞANI a solicitat: obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de salarizare, începând cu data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015) care să cuprindă indemnizaţia de încadrare şi sporurile în acord cu art. 1 alin. (41) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi a funcţiei îndeplinite în cadrul instanţei, ca urmare a constatării refuzului nejustificat de a emite respectivul act administrativ; obligarea celor trei pârâţi Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoşani la acordarea începând cu 9 aprilie 2015, în temeiul art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, a diferenţei salariale rezultată din aplicarea de procente şi aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut într-o nouă tranşă de vechime în muncă/în funcţie anterior datei de 31 decembrie 2009 în raport cu modalitatea stabilită după data de 1 octombrie 2010, actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei la data plăţii efective cât şi dobânda legală de la data scadenţei la data plăţii efective.
Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa nr. 1155 din 31 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI, CURTEA DE APEL SUCEAVA şi TRIBUNALUL BOTOŞANI, a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită pentru reclamantă ordinul de încadrare salarială în vederea recalculării indemnizaţiei cu aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 71/2015, a obligat pârâţii să efectueze demersurile necesare în vederea plăţii către reclamantă a eventualelor diferenţe salariale rezultate, începând cu data de 9 aprilie 2015 la zi.
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii instanţei de fond, pârâtul Ministerul Justiţiei a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
A susţinut recurentul că instanţa a interpretat greşit dispoziţiile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 deoarece textul indicat nu se aplică judecătorilor, pentru că este o normă de excepţie ce vizează expres şi limitativ categoriile menţionate, respectiv personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, iar în cazul sistemului justiţiei, categoria funcţionarilor publici şi personalul contractual fiind singurele categorii salarizate la acelaşi nivel cu personalul din Parlament.
În cazul în care intenţia legiuitorului ar fi fost ca prevederile art. 1 alin. (51) să fie aplicabile întregului personal din toate instituţiile şi autorităţile publice, acest lucru ar fi fost realizat prin modificarea expresă a alin. (1) şi (2) ale art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 şi nu prin aprobarea unor norme derogatorii de la prevederile acestor alineate. În acelaşi timp, nu se justifică trimiterea în norma derogatorie la personalul din anumite instituţii: aparatul de lucru al Parlamentului.
În realitate, instanţa de fond a extins aplicarea normei legale arătate la categoriile de personal cărora nu şi se adresează. Or, instanţa de fond are atribuţii în ce priveşte aplicarea legii şi nu atribuţia de a completa norma legală prin interpretarea intenţiei legiuitorului în ce priveşte înlăturarea sensului discriminatoriu instituit prin dispoziţii legale.
Aşadar, singura interpretare corectă a prevederilor Legii nr. 71/2015 este în sensul că prevederile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 nu se aplică judecătorilor, textul de lege vizând personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, respectiv în cazul sistemului justiţiei, categoria funcţionarilor publici, precum şi cea a personalului contractual.
Decizia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, acţiunea reclamantei urmând a fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Intimata-reclamantă, judecător la Tribunalul Botoşani, a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de salarizare, începând cu data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015) care să cuprindă indemnizaţia de încadrare şi sporurile în acord cu art. 1 alin. (41) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi a funcţiei îndeplinite în cadrul instanţei, ca urmare a constatării refuzului nejustificat de a emite respectivul act administrativ; obligarea celor trei pârâţi Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoşani la acordarea începând cu 9 aprilie 2015, în temeiul art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, a diferenţei salariale rezultată din aplicarea de procente şi aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut într-o nouă tranşă de vechime în muncă/în funcţie anterior datei de 31 decembrie 2009 în raport cu modalitatea stabilită după data de 1 octombrie 2010, actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei la data plăţii efective cât şi dobânda legală de la data scadenţei la data plăţii efective.
Înalta Curte constată că, la data de 21 decembrie 2016, a fost emis Ordinul ministrului justiţiei nr. 4680/C, în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015, urmare şi a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.
Astfel, prin ordinul menţionat mai sus, la art. 1 s-a dispus că:
"Începând cu 9 aprilie 2015, judecătorii care beneficiau la acea dată de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivel maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".
La art. 2 din ordinul menţionat se prevede că:
"Începând cu 1 august 2016, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi a asistenţilor judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal, inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, în vederea stabilirii unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în funcţie, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".
Înalta Curte reţine că, pentru aplicarea art. 1 alin. (51) O.U.G. nr. 83/2014, la stabilirea indemnizaţiei intimatei-reclamante, s-a ţinut cont de nivelul maxim al cuantumului salariului de bază şi al sporurilor pentru funcţia similară, astfel cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, diferenţele băneşti rezultate din calcularea în acest mod a drepturilor salariale începând cu data de 9 aprilie 2015
Prin urmare, având în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, la data de 21 decembrie 2016, recurentul-pârât a răspuns pretenţiilor recurentei şi a procedat la emiterea Ordinului nr. 4680/C/2016, prin care judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţilor judiciari li s-au acordat drepturile salariale (solicitate prin cererea dedusă judecăţii), Înalta Curte constată că acţiunea reclamantei a rămas fără obiect.
Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea reclamantelor, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de Ministerul Justiţiei împotriva Sentinţei nr. 1155 din 31 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2019.
GGC - CP