Mootness of suspension appeal following final rejection of underlying administrative annulment action

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 octombrie 2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 4694 din 18.08.2017, emis de pârât, prin care s-a dispus revocarea reclamantului din funcţia de inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Arad, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anulare a actului administrativ, precum şi obligarea pârâtului la repunerea reclamantului în funcţie.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 305 din 17 octombrie 2017, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 4694/18.08.2017, emis de pârât, până la pronunţarea instanţei de fond asupra legalităţii acestui ordin şi a obligat pârâtul să-l repună în funcţie pe reclamant.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 305 din 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ ce face obiectul judecăţii.

În dezvoltarea recursului, recurentul-pârât a susţinut că prima instanţă a încălcat prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, apreciind greşit asupra îndeplinirii în cauză a condiţiilor cazului bine justificat şi a pagubei iminente.

În esenţă, pârâtul a susţinut, în ceea ce priveşte cazul bine justificat, că instanţa de fond a avut în vedere motive de nelegalitate a actului administrativ care nu se subsumează cazului bine justificat, respectiv nu pot fi analizate decât de instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare, iar în ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, prima instanţă a avut în vedere doar susţinerile nedovedite ale reclamantului.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 22 ianuarie 2018, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Ordinului nr. 4694 din 18.08.2017, emis de pârât, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra acţiunii în anulare a acestui act.

Analizând prezentul recurs din perspectiva cerinţelor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 128 din 10 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, având ca obiect cererea de anulare a Ordinului nr. 4694/18.08.2017, emis de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a soluţionat fondul cauzei, respingând acţiunea în anularea actului administrativ a cărui executare se cere a fi suspendată în cauza de faţă .

În condiţiile respingerii acţiunii în anulare a actului administrativ, interesul pârâtului în susţinerea recursului declarat împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ nu îndeplineşte cerinţa de a fi actual, în sensul art. 33 din C. proc. civ., fiind depăşit termenul până la care hotărârea de admitere a cererii de suspendare şi-a produs efectele, conform legii. Astfel cum s-a arătat anterior, suspendarea executării actului administrativ, solicitată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond, iar singura ipoteză consacrată legislativ, în care măsura suspendării se prelungeşte de drept peste acest termen, este cea reglementată de art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, fără însă ca această normă legală să fie incidentă în cauza de faţă, dată fiind soluţia de respingere a acţiunii în anulare.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva Sentinţei civile nr. 305 din 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.

GGC - MM