Civil proceeding suspension for *in rem* criminal investigation: requirement for *in personam* prosecution under Art. 413 C. proc. civ.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/20016 reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Iaşi solicitând să se pronunţe o hotărâre prin care să fie obligat acesta la plata sumei de 5.384.012,88 RON, reprezentând debit aferent lucrărilor executate în baza contractului de lucrări nr. x din 13 august 2013.

2. Hotărârea primei instanţe şi calea de atac exercitată împotriva acesteia

Prin Sentinţa civilă nr. 1044 din 7 decembrie 2016 Tribunalul Iaşi a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. (în calitate de lider al Asocierii formate din A. S.A. şi B. SRL) în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iaşi şi a obligat pârâtul să îi plătească reclamantei suma de 5.384.012,88 RON (sumă ce include şi TVA), reprezentând debit aferent lucrărilor executate şi suma de 18177 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Municipiul Iaşi solicitând admiterea cererii de recurs, cu consecinţa casării în tot a sentinţei recurate iar, în rejudecare, să se constate că solicitarea sa de suspendare a judecăţii cauzei este fondată.

3. Soluţia instanţei de recurs pe fondul cauzei

Prin Decizia nr. 80 din 7 februarie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de intimată, a admis recursul declarat de Municipiul Iaşi, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A., împotriva Sentinţei nr. 1044/2016 a Tribunalului Iaşi, pe care a casat-o şi a reţinut cauza spre soluţionare.

Prin aceeaşi decizie a suspendat judecata acţiunii reclamantei S.C. A. S.A. formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iaşi, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, respinsă de instanţă prin Încheierea din 20 februarie 2018.

4. Calea de atac exercitată împotriva acestor soluţii

Intimata-reclamantă S.C. A. S.A. a formulat recurs împotriva Decizie nr. 80 din 07 februarie 2017 şi împotriva Încheierii din 20 februarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal solicitând admiterea recursului şi casarea în parte a decizie recurate cu privire la soluţia de suspendare a cauzei.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a apreciat că nu au fost îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de suspendare prevăzute la art. 413 C. proc. civ.

Sub acest aspect recurenta-reclamantă a arătat că art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prevede că instanţa poate dispune suspendarea cauzei dacă s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Curtea de Apel Iaşi a solicitat Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) relaţii cu privire la dosarul penal pentru a se stabili dacă cadrul procesual penal poate afecta judecata în prezentul litigiu, însă, nicio informaţie transmisă de DNA în prezenta cauză nu arată că ar exista între cauza penală şi cea civilă vreo înrâurire care poate afecta hotărârea ce urmează să se dea.

În motivarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., republicat.

5. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-pârât Municipiul Iaşi a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a Deciziei nr. 80 din 07 februarie 2017 şi a încheierii din 20 februarie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi dispoziţiile procedurale şi materiale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, în limitele şi pentru considerentele ce urmează.

În speţă, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a hotărât prin Decizia nr. 80 din 7 februarie 2017 admiterea recursului formulat de Municipiul Iaşi împotriva Sentinţei nr. 1044/2016 a Tribunalului Iaşi, casarea acestei sentinţe, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, deoarece a apreciat că dosarul penal nr. x/2015 are o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, a suspendat soluţionarea cauzei în rejudecare.

Înalta Curte apreciază că soluţia de suspendare a judecării cererii de recurs până la finalizarea urmăririi penale în dosarul nr. x/2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi este bazată pe interpretarea greşită a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având în vedere că în cauză nu s-a dispus începerea urmăririi penale in personam.

Acest aspect a fost relevat Curţii de Apel Iaşi prin adresa din 06.02.2017 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei şi reconfirmat prin răspunsul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei, comunicat la data de 19 martie 2019, urmare solicitării din 25 ianuarie 2019 a Înaltei Curţi.

Prin acest răspuns se reiterează că în dosarul penal nr. x/2015, organele de urmărire penală sunt sesizate cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în ceea ce priveşte procedura de atribuire de către Primăria Iaşi în perioada 28.02.2013 - 13.08.2013, a contractului "Sistem de management de trafic în municipiul Iaşi" către asocierea S.C. A. S.A Bucureşti - S.C. B. S.R.L., precum şi cu privire la decontarea, în cursul anului 2014 şi începutul anului 2015, de către Primăria laşi a facturilor emise de S.C. A. S.A. în cadrul contractului anterior menţionat, pentru situaţiile de lucrări 1-8, iar până în prezent nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sau punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoane fizice sau juridice, nefiind dispusă o soluţie legală.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., "instanţa poate suspenda cauza când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel."

În speţă, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite cerinţele impuse de prevederile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru a se dispune suspendarea soluţionării cauzei, cum greşit a reţinut Curtea de Apel prin Decizia nr. 80 din 07 februarie 2017, deoarece chiar şi prin răspunsul dat de Direcţia Naţională Anticorupţie în cursul anului 2019 se confirmă că în dosarul penal nr. x/2015 nu s-a dispus continuarea urmăririi penale sau punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoane fizice ori juridice, fiind vorba despre o urmărire penală in rem.

Or, sub acest aspect, în literatura de specialitate s-a exprimat opinia potrivit căreia, din perspectiva raţiunii pentru care a fost instituit acest caz de suspendare, ce are ca premisă înrâurirea hotărâtoare a asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, nu este suficientă începerea urmăririi penale cu privire la faptă, care, potrivit art. 305 alin. (1) C. proc. pen., presupune doar îndeplinirea condiţiilor de formă ale actului de sesizare şi inexistenţa unui caz care să împiedice punerea în mişcare a acţiunii penale, ci este necesară începerea urmăririi penale in personam, conform alin. (3) al aceluiaşi articol, pentru că numai atunci există indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta, astfel ca situaţia să poată fi conturată. În caz contrar, suspendarea procesului civil pentru soluţionarea cauzei penale ar putea deveni o măsură lipsită de utilitate, prin intermediul căreia doar s-ar tergiversa procesul (Gabriel Boroi ş.a., Noul C. proc. civ.. Comentariu pe articole, Vol. I. Art. 1 - 455, pag. 906 - 907).

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul formulat în temeiul art. 414 C. proc. civ., va casa în parte decizia recurată, în ceea ce priveşte măsura suspendării, şi va trimite cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.

În ceea ce priveşte recursul formulat de recurenta-reclamantă împotriva încheierii din 20 februarie 2018 prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, Înalta Curte apreciază că acesta este rămas fără obiect, având în vedere soluţia de admitere a recursului împotriva Deciziei nr. 80 din 7 februarie 2017 prin care s-a dispus trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva Deciziei nr. 80 din 7 februarie 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte decizia recurată în ceea ce priveşte măsura suspendării şi trimite cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.

Respinge ca rămas fără obiect recursul împotriva încheierii din 20 februarie 2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2019.

GGC - MM