Extraordinary appeal dismissed for exceeding statutory filing deadline in fiscal administrative litigation

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3523 din 9 decembrie 2016, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC A. SRL împotriva Încheierii din 23 februarie 2016 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că motivele contestaţiei în anulare nu sunt întemeiate întrucât, în cauză, nu se impunea citarea contestatoarei pentru termenul de judecată din 23 februarie 2016, raportat la dispoziţiile art. 43 alin. (5) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

De asemenea, nu sunt incidente dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., hotărârea pronunţată de instanţa de recurs nefiind rezultatul unei erori materiale.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie în anulare SC A. SRL, întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, în principal, ca inadmisibilă, raportat la obiectul acesteia care vizează o hotărâre prin care a fost soluţionată tot o contestaţiei în anulare, în subsidiar, ca neîntemeiată. Totodată a solicitat să se aprecieze şi asupra incidenţei art. 15 C. proc. civ., privind abuzul de drept, în considerarea numărului excesiv de acţiuni neîntemeiate şi abuzive formulate de reprezentantul societăţii contestatoare.

Prin Decizia nr. 3095 din 19 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins excepţia inadmisibilităţii şi a respins contestaţia în anulare formulată de SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 3523 din 9 decembrie 2016 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Împotriva Deciziei nr. 3095 din 19 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, SC A. SRL a formulat contestaţie în anulare, solicitând anularea deciziei invocând motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 3 C. proc. civ., republicat.

Examinând actele şi înscrisurile dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte apreciază contestaţia în anulare ca fiind declarată în afara termenului prevăzut de art. 506 C. proc. civ., republicat, motiv pentru care o va respinge, ca tardiv formulată, având în vedere considerentele ce urmează să fie expuse.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ., republicat.

Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 506 C. proc. civ., republicat:

"(1) Contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

(2) Contestaţia se motivează în termenul de 15 zile prevăzut de alin. (1) sub sancţiunea nulităţii acesteia."

În speţă, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie în anulare a fost formulată peste termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru declararea acestei căi extraordinare de atac.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 506 coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat,va respinge contestaţia în anulare, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 3095 din 19 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2019.

GGC - CP