Time-barred appeal challenging administrative refusal of religious property retrocession

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamantele Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, anularea în totalitate a Deciziei nr. 5673 din 23 iunie 2016 emisă de pârâtă şi, în consecinţă, admiterea cererii de retrocedare înregistrată cu nr. x din 30.01.2003 la această comisie, cu precizările ulterioare prin adresa x/2006 din 27 iulie 2006.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 51 din 09 februarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea formulată de reclamantele Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi A., în contradictoriu cu pârâta Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia şi A., invocând în drept dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

4. Procedura derulată în recurs

La data de 04 mai 2017, terţii Municipiul Cluj- Napoca şi Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca, reprezentaţi prin primar, au formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea intimatei-pârâte Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, în temeiul art. 61 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Intimata - pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, iar la data de 30.052017, a formulat punct de vedere cu privire la cererea de intervenţie accesorie, solicitând admiterea cererii.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia de tardivitate a recursului declarat de reclamantele Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia şi A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este fondată.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

În speţă, hotărârea primei instanţe a fost comunicată reclamantelor Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia la data de 10 martie 2017, respectiv A., la data de 15 martie 2017, iar cererea de recurs a fost transmisă prin fax la Curtea de apel Cluj, la data de 03 aprilie 2017, ora 14:16 fiind înregistrată la data de 04 aprilie 2017.

Raportat la data comunicării hotărârii din data de 15 martie 2017, termenul de recurs de 15 zile, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 31 martie 2017, într-o zi lucrătoare.

Întrucât, în speţă, recursul a fost declarat la data de 03 aprilie 2017, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea decăderii din dreptul de exercitare a căii de atac şi va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi A. împotriva Sentinţei nr. 51 din 09 februarie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv declarat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 iunie 2019.

GGC - CL