EU fund project eligibility: non-retroactivity of 2012 applicant guide and proportionality of 100% financial corrections for expert classification errors

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 31 octombrie 2014, reclamanţii Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Fondazione A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Sud-Est, anularea Deciziei privind soluţionarea contestaţiei nr. 57 din 5 septembrie 2014 şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 12735 din 3 iulie 2014, prin care s-a stabilit creanţa bugetară de 1.397.736,71 RON, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii au susţinut că în mod greşit s-a apreciat că sunt neeligibile cheltuielile în cuantum total de 1.397.736,71 RON, sens în care au invocat următoarele argumente de fapt şi de drept:

1) Cheltuielile în cuantum total de 887.451,295 RON, reprezentând salariile experţilor pe termen scurt, care au lucrat în cadrul proiectului perioade ce depăşesc 5 luni consecutive, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Conform Ghidului solicitantului, versiunea 2008 (pag. 53), experţii pe termen scurt sunt acei experţi implicaţi în realizarea unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive. Pârâţii au considerat greşit ca fiind neeligibile cheltuielile salariale pentru experţii pe termen scurt pentru perioade ce depăşesc 5 luni consecutive. Raţionamentul autorităţii pleacă de la premisa greşită că salariile plătite acestor experţi, pentru perioadele ce exced 5 luni consecutive (şi nu 6 luni consecutive, aşa cum prevede Ghidul solicitantului), sunt neeligibile, întrucât experţii pe termen scurt nu pot fi angajaţi pentru mai mult de 6 luni consecutive în proiect. Însă, activitatea în cadrul proiectului nu poate şi nu trebuie să fie consecutivă, rezultând că aceşti experţi pot fi utilizaţi de beneficiari de mai multe ori, pe perioade neconsecutive de până la 6 luni, în funcţie de necesităţile proiectului. O restricţie explicită în acest sens a fost introdusă abia prin Ghidul solicitantului, versiunea octombrie 2012, care însă a fost adoptat ulterior încetării contractului de finanţare, când activităţile proiectului erau finalizate şi recepţionate, acest Ghid nefiind aşadar aplicabil în speţă, neputându-se aplica retroactiv. Nu există nicio interdicţie expresă în Ghidul solicitantului 2008, în Instrucţiunile emise de AM POS DRU, în contractul de finanţare ori în altă normă legislativă, în sensul ca experţii pe termen scurt să nu poată desfăşura activităţi în proiect de mai multe ori, pe perioade de până la 6 luni consecutive. Aşadar, este eronată interpretarea echipei de control, conform căreia un expert pe termen scurt poate fi plătit în cadrul proiectului numai pe o perioadă unică de maxim 5 luni.

În consecinţă, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experţi:

a) B.: echipa de control a stabilit ca fiind eligibile numai cheltuielile salariate pentru o perioada de 5 luni consecutive în anul 2010 (ianuarie-mai), totalul cheltuielilor considerate neeligibile fiind de 133.352,20 RON; din această sumă, suntem de acord să nu se considere eligibile cheltuielile pentru luna iulie 2010, în valoare de 12.641,49 RON, aşa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 120.388,62 RON, reprezentând lunile iunie 2010 (12.963.58 RON), iulie 2010 (12.641,49 RON), august 2010 (6.346,5 RON), septembrie 2010 (6.351.85 RON), octombrie 2010 (5.715,27 RON) şi decembrie 2010 (5.108,26 RON), ianuarie 2011 (4.907,69 RON), februarie 2011 (1.214,18 RON), martie 2011 (2.372,64 RON), aprilie 2011 (5.217,46 RON), iunie 2011 (8.801,25 RON), iulie 2011 (4.901,59), august 2011 (4.898,47 RON), septembrie 2011 (9.049,03 RON), octombrie 2011 (5.525,38 RON), decembrie 2011 (8.947,59 RON), ianuarie 2012 (5.046,82 RON), februarie 2012 (5.051,93 RON), martie 2012 (9.149,06 RON) şi aprilie 2012 (9.142,16 RON).

b) C.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 66.233,95 RON, aferente activităţilor prestate în lunile august (18.264,673 RON), septembrie (18.264,673 RON), octombrie (18.264,673 RON) şi noiembrie 2010 (11.439,93 RON), deşi termenul de 6 luni consecutive în intervalul mai- noiembrie este atins abia în luna noiembrie 2010; din această sumă, suntem de acord să nu se considere eligibile cheltuielile pentru luna noiembrie 2010, în valoare de 11.439,93 RON, aşa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt C. este de 54.794,02 RON.

c) D.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 44.737,16 RON, aferente activităţilor prestate în perioada august- noiembrie 2010, respectiv lunile august (9.941,856 RON), septembrie (9.941,856 RON), octombrie (9.941,856 RON) şi noiembrie 2010 (14.911,586 RON), deşi termenul de 6 luni consecutive în intervalul mai- noiembrie este atins abia în noiembrie 2010; suma de 29.825,57 RON este eligibilă, doar diferenţa de 14.911,586 RON, aferentă lunii noiembrie 2010, putând fi considerată neeligibilă.

d) E.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 982,89 RON, aferente activităţilor prestate în luna decembrie 2011, deşi termenul de 6 luni consecutive în intervalul iunie- decembrie nu este atins decât la expirarea lunii decembrie; pentru acest expert pe termen scurt este eligibilă şi suma de 982,89 RON.

e) F.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile în cuantum de 17.150,80 RON, aferente activităţilor prestate în luna noiembrie 2010, deşi termenul de 6 luni consecutive în intervalul octombrie- noiembrie 2010 nu este atins, iar în 2010 expertul nu a lucrat mai mult de 3 luni consecutive, aşadar şi această lună (noiembrie 2010) este eligibilă.

f) G.: echipa de control a considerat neeligibilă cheltuiala cu salariul în luna decembrie 2011, care nu urmează însă unui interval de 6 luni consecutive (nesolicitându-se cheltuieli pentru luna septembrie 2011, aşadar din octombrie 2011 curge un nou interval de 6 luni consecutive); suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 15.426,34 RON.

g) H.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru perioada ianuarie-mai 2010 şi a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depăşesc 5 luni consecutive, respectiv iunie 2010 (25.226,51 RON), iulie 2010 (19.683,34 RON), septembrie 2010 (14.835,18 RON), octombrie 2010 (13.596,38 RON), noiembrie 2010 (14.894,28 RON), ianuarie 2011 (12.352,78 RON), martie 2011 (9.555,20 RON), mai 2011 (14.371,11 RON), iunie 2011 (15.997,19 RON), iulie 2011 (18.503,60 RON), august 2011 (18.491,83 RON), septembrie 2011 (22.773,46 RON), noiembrie 2011 (3.796,12 RON), decembrie 2011 (6.255,04 RON); toate aceste cheltuieli, în cuantum total de 225.245,42 RON, sunt eligibile.

h) I.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru lunile iunie, iulie, septembrie, octombrie, noiembrie 2010 şi a considerat neeligibile cheltuielile pentru lunile decembrie 2010 (15.744,31 RON), ianuarie 2011 (17.019.60 RON), martie 2011 (16.456,40 RON), aprilie 2011 (8.225,16 RON), mai 2011 (10.314,99 RON), iunie 2011 (13.566,54 RON), iulie 2011 (13.599,86 RON), septembrie 2011 (13.864,57 RON), octombrie 2011 (13.936,93 RON), noiembrie 2011 (26.156,97 RON), decembrie 2011 (25.860,19 RON), ianuarie 2012 (26.115,52 RON); toate aceste cheltuieli, în cuantum total de 200.861,04 RON, sunt eligibile.

i) J.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile de 18.099,98 RON, aferente lunilor noiembrie şi decembrie 2011, deşi acestea nu urmează unui interval de 6 luni consecutive; cheltuielile eligibile cu acest expert pe termen scurt sunt de 18.099,98 RON.

j) K.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru lunile februarie- martie 2010 şi mai- iulie 2010 şi neeligibile toate cheltuielile pentru perioadele ce depăşesc 5 luni neconsecutive în anul 2010, respectiv august (6.201,022 RON), septembrie (6.201,022 RON), octombrie (6.201,022 RON), noiembrie (9.301,855 RON), cu toate că singura lună consecutivă în afara intervalului de 6 luni este noiembrie 2010; totalul cheltuielilor considerate neeligibile este 27.904,92 RON; din această sumă, sunt neeligibile numai cheltuielile luna noiembrie 2010, în valoare de 6.976,23 RON, aşa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 18.603,065 RON.

k) L.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariate pentru o perioada de 5 luni consecutive în ianuarie-mai 2010 şi a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depăşesc 5 luni consecutive, respectiv iunie 2010 (10.687,94 RON), iulie 2010 (12.319,58 RON), septembrie 2010 (2.380,80 RON), decembrie 2010 (7.658,79 RON); conform punctului de vedere trimis la data de 24 septembrie 2013, ne-am supus modalităţii de calcul impuse, renunţând la cheltuielile cu acest expert pentru luna aprilie 2010, ceea ce face ca termenul lunilor consecutive să permită luarea în calcul şi a lunii iulie 2010 ca plată eligibilă; în ce priveşte anii 2011 şi 2012, nicio cheltuială salarială cu acest expert nu a fost considerată eligibilă, respectiv ianuarie 2011 (9.516,51 RON), septembrie 2011 (17.544,54 RON), octombrie (17.530,03 RON), noiembrie 2011 (17.546,96 RON), decembrie 2011 (17.347,87 RON), ianuarie 2012 (9.748,06 RON), martie 2012 (9.817,58 RON), aprilie 2012 (9.810,18 RON), mai 2012 (10.013,12 RON); toate cheltuielile salariale pentru anii 2011 şi 2012 sunt eligibile, întrucât perioadele în care expertul şi-a desfăşurat activitatea în proiect nu depăşesc intervale consecutive de peste 6 luni; totalul cheltuielilor considerate neeligibile este de 160.711,77 RON, aşa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 151.921,96 RON.

l) M.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru februarie- martie 2010 şi mai- iulie 2010 şi a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depăşesc 5 luni neconsecutive în anul 2010, respectiv lunile august (11.383,863 RON), septembrie (11.383,863 RON), octombrie (11.383,863 RON), noiembrie (17.079,55 RON), cu toate că singura lună consecutivă în afara intervalului de 6 luni consecutive este noiembrie 2010 (12.807,78 RON).

2) Cheltuielile în cuantum total de 122.464,876 RON, reprezentând salariile experţilor pe termen scurt, care au fost ulterior notificaţi în cadrul proiectului ca experţi pe termen lung, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Conform Ghidului solicitantului, varianta 2008, experţii pe termen lung trebuie introduşi de către beneficiari fie de la începutul proiectului, prin cv-urile depuse în perioada de contractare, fie introduşi ulterior, prin notificare. Ghidul Solicitantului mai prevede şi posibilitatea angajării experţilor pe termen lung nenotificaţi în perioada de precontactare, însă numai pe perioada primului an de implementare a proiectului, pentru minim 6 luni consecutive.

Prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010 şi aprobată la data de 9 martie 2010, au fost introduşi în echipa de proiect următorii experţi din partea partenerului transnaţional: N. (expert pe termen lung şi, totodată, team-leader), O., P., Q. şi R. Dintre aceştia, primii patru au lucrat anterior în proiect ca experţi pe termen scurt, fiind permis ca un expert pe termen scurt să fie ulterior notificat ca expert pe termen lung, neexistând nicio interdicţie.

Cu toate acestea, pârâţii au motivat că "încadrarea în categoria expert pe termen lung/scurt se face şi în funcţie de natura activităţii desfăşurate în proiect; în cazul persoanelor menţionate aceştia au fost experţi pe termen lung, în consecinţă a fost încălcat art. 9A alin. (12) din contractul de finanţare". Or, acest articol conţine obligaţia beneficiarului finanţării de a transmite date contabile în vederea reconcilierii dintre conturile acestuia şi cele ale AM POS DRU, această prevedere neavând aşadar nici o relevanţă în speţă. Mai mult, acest articol nu a fost modificat prin act adiţional.

În cuprinsul contractului de finanţare şi a Ghidului solicitantului nu există niciun fel de distincţie a tipului de activităţi ce trebuie prestate de experţii pe termen scurt şi de cei pe termen lung, singura distincţie fiind dată de definiţia din Ghidul Solicitantului 2008, în vigoare la momentul depunerii cererii de finanţare ("experţii responsabili pentru realizarea activităţilor în cadrul proiectului pot fi experţi pe termen lung (responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de minimum 6 luni consecutive) sau experţi pe termen scurt (responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive)".

Mai mult, echipa de control procedează diferit în cazul altor experţi pe termen scurt, care au fost notificaţi ulterior ca experţi pe termen lung, admiţând ca eligibile cheltuielile salariale cu aceştia atât ca experţi pe termen scurt, cât şi ca experţi pe termen lung (cazul experţilor S., T., U., F., V. şi W.).

În consecinţă, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experţi:

a) N.: a prestat activităţi în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile decembrie 2009- martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce priveşte cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 şi 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanţare, nu se poate considera că a prestat activităţi în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activităţi sunt eligibile în ce priveşte intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile toate cheltuielile salariale pentru acest expert pe termen scurt, în cuantum de 36.415,64 RON, aferente activităţilor prestate în intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 32.414,867 RON.

b) P.: a prestat activităţi în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile ianuarie 2010 - februarie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce priveşte cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 şi 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanţare, nu se poate considera că a prestat activităţi ca expert pe termen scurt, însă aceste activităţi sunt eligibile în ce priveşte intervalul ianuarie 2010 - 19 februarie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 20.364,50 RON, aferente activităţilor prestate în intervalul ianuarie 2010- 19 februarie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 20.364,50 RON.

c) Q.: a prestat activităţi în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile decembrie 2009 - martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce priveşte cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 şi 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanţare, nu se poate considera că a prestat activităţi în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activităţi sunt eligibile în ce priveşte intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 38.236,44 RON, aferente activităţilor prestate în intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 29.999,109 RON.

d) O.: a prestat activităţi în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile ianuarie 2010 - martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce priveşte cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 şi 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanţare, nu se poate considera că a prestat activităţi în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activităţi sunt eligibile în ce priveşte intervalul ianuarie 2010 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 48.844,80 RON, aferente activităţilor prestate în intervalul ianuarie 2010 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 39.686,40 RON.

3) Cheltuielile în cuantum total de 149.589,43 RON, reprezentând salariile achitate expertului pe termen lung N., după ce acesta nu a mai îndeplinit calitatea de team leader în proiect, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Expertul pe termen lung N. a fost notificat prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010. Ulterior, prin notificarea nr. 10, aprobată la data de 17 noiembrie 2010, acesta a fost înlocuit din calitatea de team leader, rămânând expert pe termen lung în proiect.

Pârâtul a considerat că "team leaderul este înlocuit cu X. prin notificarea nr. 10, fără să fie notificat faptul că N. îşi continuă activitatea pe proiect, ceea ce face ca toate cheltuielile cu salariul acestui expert, după data aprobării notificării nr. 10, să fie considerate neeligibile". Pârâtul a aplicat o corecţie de 149.589,43 RON, reprezentând salariul achitat expertului pe termen lung N., cu începere de la 1 ianuarie 2011 şi până la sfârşitul proiectului.

Raţionamentul pârâtului este greşit, având în vedere că expertul N. a fost angajat ca expert pe termen lung, cu mai multe atribuţii decât cele de team leader. Pierderea calităţii de team leader nu implică şi pierderea automată a calităţii de expert pe termen lung. După cum rezultă din ordinele de serviciu ce au urmat perioadei aprobării notificării nr. 10, N. a continuat să îndeplinească în proiect sarcini specifice activităţii sale de expert tehnic pe termen lung. Prevederile Ghidului solicitantului nu fac distincţie în ceea ce priveşte imposibilitatea team leaderului de a activa şi ca expert pe termen lung, odată notificat ca atare (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Aşa cum s-a arătat prin contestaţia administrativă cu titlul de exemplu, prin notificarea nr. x/2010, expertul financiar Y. a fost înlocuită cu Z., specificându-se expres retragerea din proiect a expertei Y. Or, în cazul expertului N., această menţiune nu există şi nu poate fi prezumată, acesta rămânând în cadrul proiectului ca expert pe termen lung până la data încetării contractului. Retragerea unei notificări trebuie să se facă printr-un act expres. O nouă notificare nu era necesară, întrucât prima nu fusese în niciun fel retrasă. De altfel, regulile managementului proiectelor finanţate din POSDRU nu prevăd existenţa unei instituţii a renotificării unui expert pe termen lung deja notificat.

4) Cheltuielile în cuantum total de 48.136,029 RON, reprezentând salariile achitate experţilor pe termen scurt AA. şi P., pentru care nu s-au identificat suficiente documente justificative de către echipa de control, sunt eligibile, având în vedere următoarele:

Comisia de soluţionare a contestaţiei a apreciat că "nu este posibil a se pronunţa asupra altor documente justificative, care nu au fost puse la dispoziţia echipei de control", ceea ce contravine vădit prevederilor art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011.

În consecinţă, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experţi:

a) AA.: echipa de control a reţinut că, deşi acesta are contractul de muncă încheiat pe perioada 01 octombrie 2011-31.01.2012, cheltuielile salariale solicitate au fost efectuate în luna iulie 2011; însă, data trecută în contractul de muncă este o simplă eroare materială; expertul a prestat activităţi în proiect şi a fost plătit ca atare, achitându-se inclusiv contribuţiile sociale în perioada 15 iulie 2011-14 martie 2012; dovada înregistrării contractului de muncă pentru expertul AA., pentru perioada 15 iulie 2011-14 martie 2012, s-a făcut în sistemul electronic ... al provinciei Roma, sistem similar cu REVISAL; aşadar sunt eligibile cheltuielile în sumă de 30.446,254 RON.

b) P.: cheltuiala cu salariul pentru luna aprilie 2010, în sumă de 17.689,77 RON, a fost considerată neeligibilă, întrucât lipseşte ordinul de serviciu; la contestaţia administrativă a fost ataşat acest ordin de serviciu pentru luna aprilie 2010, însă Comisia nu s-a pronunţat; aşadar, este eligibilă şi suma de 17.689,77 RON.

5) În ceea ce priveşte suma de 239.590.291 RON, reprezentând contravaloarea unor plăţi ce au fost efectuate în mod eronat, aceasta a fost în mod corect considerată neeligibilă, însă echipa de control nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. n) raportat la art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind principiului proporţionalităţii, după cum se va arăta în continuare.

6) Actele administrative contestate au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii juridice

În baza contractului de finanţare, INCSMPS, ca reprezentant al tuturor partenerilor din proiect, a formulat 9 cereri de rambursare, care au fost aprobate de către AM POSDRU/OIR POSDRU, cheltuielile solicitate fiind considerate eligibile şi plătite. Autoritatea publică trebuie să manifeste faţă de administrat un comportament consecvent şi predictibil. Delegarea atribuţiilor de verificare de la AM POSDRU către OIR POSDRU nu reprezintă un motiv pentru schimbarea abordării autorităţii de control, în sarcina administraţiei subzistând obligaţia unui comportament unitar. Or, OIR POSDRU a procedat contrar practicii şi procedurii stabilite chiar de el, precum şi de autoritatea publică superioară (AMPOSDRU), fapt ce poate fi catalogat ca fiind contrar principiilor generale aplicabile în dreptul administrativ. Deşi nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe conţinutul actului administrativ iniţial de aprobare a cheltuielilor, OIR POSDRU a emis procesul-verbal contestat, cu conţinut contrar.

O soluţionare corectă a unei sesizări de nereguli trebuie să plece de la verificarea rezultatelor controalelor anterioare şi, în situaţia în care sunt aspecte sau circumstanţe noi, neverificate de autorităţile de management, atunci acestea pot proceda la verificări noi. De altfel, acesta este principiul care guvernează limitele de exercitare a controlului fiscal, autoritatea fiscală fiind ţinută de respectarea concluziilor controalelor anterioare. Analogia cu dreptul procesual fiscal este susţinută de faptul că procesul-verbal este asimilat actului fiscal, în sensul că stabileşte o creanţă bugetară.

În materia dreptului comunitar funcţionează principiul certitudinii juridice, conform căruia aplicarea legii la o situaţie specifică trebuie să fie previzibilă, autorităţile publice având obligaţia de a asigura ca legea să fie uşor de stabilit de către aceia cărora li se aplică şi ca aceştia să poată, nu fără temei, să prevadă existenţa ei şi modul în care va fi aplicată şi interpretată. Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a statuat în repetate rânduri că principiul conform căruia o măsură nu poate fi modificată odată ce ea a fost adoptată de autorităţile competente constituie un factor esenţial care contribuie la certitudinea juridică şi la stabilitatea situaţiilor juridice în ordinea juridică comunitară, atât pentru instituţiile comunitare, cât şi pentru persoanele a căror situaţie juridică şi de fapt este afectată printr-o decizie adoptată de aceste instituţii. Mai mult, s-a pronunţat în sensul că importante consideraţii de certitudine juridică afectând toate interesele implicate, atât publice, cât şi private, fac, în principiu, imposibilă redeschiderea problemei plăţii pentru trecut. Acest principiu trebuie aplicat în tandem cu principiul patere legem quam ipse fecisti, ceea ce obligă autoritatea să respecte propriile acte administrative şi să nu diminueze forţa acestor acte prin acte ulterioare, contrare actelor administrative deja comunicate părţilor implicate şi intrate în circuitul civil.

7) Corecţiile financiare ce au fost aplicate sunt contrare principiului proporţionalităţii.

Acest motiv de nelegalitate invocat în contestaţia administrativă a fost respins arbitrar, fără a fi analizat şi fără a se raporta la împrejurarea că au fost îndepliniţi toţi indicatorii de rezultat asumaţi prin contractul de finanţare, la unii dintre aceştia înregistrându-se chiar depăşiri ale valorilor asumate iniţial, astfel cum rezultă din raportul tehnic şi financiar aferent cererii de rambursare nr. x Economia bugetară de 2.048.801,52 RON (17%) rezultă în primul rând dintr-o economie de cheltuieli directe (cheltuieli cu resursa umană implicată în realizarea proiectului).

Conform art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, principiul proporţionalităţii presupune că orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv. Art. 6 alin. (4) din acelaşi act normativ stabileşte în sarcina autorităţii obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii, iar art. 17 clarifică impactul pe care valoarea corecţiilor ar trebui să îl aibă cu privire la desfăşurarea proiectului.

Or, aplicarea unei corecţii de 100% din valoarea cheltuielilor de 1.397.736,71 RON reprezintă o măsură excesivă şi ar putea fi interpretată ca o nereuşită definitivă a proiectului, fapt nereal, pentru că proiectul a realizat obiectivele şi indicatorii. Mai mult, o astfel de corecţie este excesivă prin raportare la faptul că serviciile au fost efectiv prestate şi achitate integral de către partenerii din proiect. În practica organelor cu atribuţii de control, aplicarea unei corecţii de 100% s-a realizat doar în cazuri extreme, atunci când serviciile nu au fost prestate deloc sau atunci când s-au constatat încălcări foarte grave a legislaţiei în materia achiziţiilor publice. În ceea ce priveşte datele statistice la nivelul tuturor Programelor Operaţionale, valoarea medie a corecţiilor financiare aplicate a fost de 13% din valoarea contractelor nelegal încheiate, iar cele mai frecvente corecţii financiare (43%) au fost cele de 5% din valoarea contractului, în timp ce corecţiile de 100% au fost aplicate doar în 1% din cazuri.

8) Actele contestate contestate au fost emise cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii.

Acest motiv de nelegalitate, deşi a fost invocat în contestaţia administrativă, nu a fost analizat.

În concret, interpretarea pârâţilor conduce la aplicarea unui regim juridic necunoscut şi inexistent pe perioada de implementare a proiectului (Ghidul Solicitantului adoptat în 2012), de care persoanele interesate nu au putut ţine cont şi nu i s-au putut conforma, astfel încât să aibă şanse reale de implementare a contractelor şi de evitare a corecţiilor financiare. Un fapt juridic (angajarea experţilor pe termen lung după ce aceştia au fost angajaţi ca experţi pe termen scurt, precum şi situaţia experţilor pe termen scurt care au prestat mai multe activităţi de maxim 6 luni în cadrul proiectului) sau un act administrativ născut anterior apariţiei Ghidului Solicitantului din 2012 nu poate fi desfiinţat şi nici nu i se pot aplica sancţiuni în temeiul acestei legi noi, având în vedere că astfel s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii şi cel al securităţii raporturilor juridice născute în baza respectivului act. Legalitatea unui act se apreciază cu respectarea principiului tempus regit actum, adică prin raportare la normele legale care sunt în vigoare la data încheierii lui.

În drept, reclamanţii au invocat art. 7 şi urm. din Legea nr. 554/2004 şi O.U.G. nr. 66/2011.

2. Apărările formulate în faţa instanţei de fond

Prin întâmpinările depuse la dosar în data de 8 decembrie 2014 pârâţii Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management P.O.S. D.R.U. şi O.I.R. P.O.S. D.R.U. Regiunea Sud-Est au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.F.E. şi au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că actele administrative contestate sunt legale, sens în care au învederat următoarele:

Pe fondul cauzei, au arătat că echipa de control a mai constatat că a fost depăşit numărul de experţi studii şi analize prevăzut în cererea de finanţare. Din analiza documentelor justificative depuse de beneficiar pentru aceşti experţi s-a constatat că au fost angajaţi pe perioadă nedeterminată sau pe perioade mai mari de 6 luni şi au fost implicaţi în activităţile proiectului pe perioade mai mari de 6 luni într-un an de implementare. În aceste condiţii, nu sunt eligibile cheltuielile salariale pentru experţii pe termen scurt pentru perioade ce exced 6 luni consecutive şi nici pentru experţii pe termen lung care nu au fost notificaţi ca atare. Pentru expertul N. nu sunt eligibile cheltuielile aferente salarizării în calitate de team leader anterior notificării nr. 4 (perioada decembrie 2009 - 9 martie 2010) şi aferente salarizării ca expert pe termen lung studii şi analize, funcţie pentru care nu a fost notificat în proiect pentru perioada ianuarie - decembrie 2011. Nerespectarea prevederilor contractului de finanţare conduce la neeligibilitatea cheltuielilor efectuate anterior aprobării notificării.

Pe de altă parte, Comisia se soluţionare a contestaţiei a apreciat că nu este posibil a se pronunţa asupra altor documente justificative care nu au fost puse la dispoziţia echipei de control.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 30 decembrie 2014, reclamanţii au solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene şi au reiterat o parte dintre argumentele prezentate prin acţiunea introductivă.

3. Hotărârile pronunţate în cauză

Prin Încheierea din data de 19 martie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin întâmpinare cu privire la primul capăt de cerere, având în vedere dispoziţiile art. 1 şi 3 din O.U.G. nr. 9/2014.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 6 octombrie 2016, Curtea de Apel având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea deciziei la data de 20 octombrie 2016, 3 noiembrie 2016, respectiv 14 noiembrie 2016.

Prin Sentinţa nr. 3514 din 14 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Fondazione A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane"Regiunea Sud-Est şi, pe cale de consecinţă:

- a anulat în parte Decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 57 din 5 septembrie 2014 şi procesul-verbal înregistrat sub nr. x/3 iulie 2014 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului de convergenţă, respectiv în ceea ce priveşte declararea ca neeligibile şi includerea în valoarea creanţei bugetare a cheltuielilor în cuantum total de 959.095,31 RON, pe care instanţa le constată ca fiind eligibile şi care reprezintă:

• 149.589,43 RON cheltuieli salariale pentru expertul N.;

• 17.689,77 RON cheltuieli salariale pentru expertul P. în luna aprilie 2010;

• 205.562,08 RON cheltuieli salariale pentru expertul H. în iunie, septembrie - decembrie 2010, ianuarie 2011, martie 2011, mai - septembrie 2011, noiembrie - decembrie 2011;

• 139.602,38 RON cheltuieli salariale pentru expertul L. în lunile iunie, septembrie 2010, decembrie 2010, ianuarie 2011, septembrie - decembrie 2011, ianuarie 2012, martie-mai 2012;

• 89.333,51 RON cheltuieli salariale pentru expertul B. în lunile decembrie 2010, ianuarie - martie 2011, iunie - octombrie 2011, decembrie 2011, ianuarie - aprilie 2012;

• 200.861,04 RON cheltuieli salariale pentru expertul I. în lunile decembrie 2010, ianuarie 2011, martie - iulie 2011, septembrie - decembrie 2011, ianuarie 2012;

• 54.794,02 RON cheltuieli salariale pentru expertul C. în august - octombrie 2010;

• 29.825,57 RON cheltuieli salariale pentru expertul D. în august - octombrie 2010;

• 18.603,06 RON cheltuieli salariale pentru expertul K. în august - octombrie 2010;

• 34.151,58 RON cheltuieli salariale pentru expertul M. în lunile august - octombrie 2010;

• 982,89 RON cheltuieli salariale pentru expertul E. în luna decembrie 2011;

• 18.099,98 RON cheltuieli pentru expertul J. în noiembrie - decembrie 2011.

Totodată, a respins în rest acţiunea ca nefondată, menţinând actele administrative contestate în limita valorii creanţei bugetare rezultate din nereguli de 438.641,40 RON şi a admis în parte cererea reclamanţilor de plată a cheltuielilor de judecată şi, după aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) şi art. 453 alin. (2) din C. proc. civ. cu privire la onorariile expertului şi avocatului, obligă pârâţii în solidar să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 20.200 RON, astfel: reclamantului I.N.C.Ş.M.P.S. suma de 2.500 RON (parte din onorariul de expert suportat), iar reclamantei Fondatione A. suma de 17.700 RON (7.200 RON parte din onorariul de expert suportat şi 10.500 RON parte din onorariul de avocat).

De asemenea, a luat act că reclamantul I.N.C.Ş.M.P.S. şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, pe cale separată.

4. Calea de atac exercitată

Reclamanţii Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Fondazione A. au formulat recurs împotriva Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocând ca temei de drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est a promovat recurs împotriva încheierii din 6 octombrie 2016 şi Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a promovat recurs împotriva încheierii din 19 martie 2015 şi a Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Apărările formulate în recurs

Recurenţii-reclamanţi Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Fondazione A. au depus întâmpinare la recursurile formulate de partea adversă solicitând respingerea cererilor de recurs.

La rândul lor pârâţii au depus întâmpinare la recursul formulat de reclamanţi prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamanţii, ca nefondat.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 19 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursurilor la data de 22 mai 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., Faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Analiza cererii recursurilor

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recursul comun al reclamanţilor critică sentinţa pentru neadmiterea în totalitate a acţiunii, invocând în cererea de recurs incidenta motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a susţinut în cerere că, în cauză sunt aplicabile prevederile Ghidului solicitantului versiunea 2008, act în vigoare la data depunerii cererii de finanţare, prevederile Ghidului solicitantului, versiunea octombrie 2012, intrate în vigoare la o data ulterioara încetării Contractului de finanţare (i.e. 31 mai 2012), când activităţile Proiectului erau finalizate şi recepţionate, nu sunt aplicabile (aspect, de asemenea, reţinut corect de instanţa de fond).

Caracterul nelegal în întregime al actelor contestate în prezenta cauza, rezulta din interpretarea şi aplicarea principiilor legale incidente în speţa, respectiv:

a) Principiul certitudinii juridice, consacrat în dreptul comunitar al Uniunii Europene şi jurisprudenţa constanta a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene (CJCE);

b) Principiul proporţionalităţii, consacrat prin art. 2 alin. (1), lit. n), raportat la art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011;

19. Vom dezvolta în continuare argumentele noastre pentru care apreciem ca prima instanţa:

a) a încălcat principiul certitudinii juridice, înlăturând argumentele noastre în susţinerea acestuia şi reţinând ca reverificarea cheltuielilor rambursate iniţial şi recuperarea acestora poate fi efectuata chiar daca măsura respectiva contravine propriilor acte emise anterior de intimatele-parate (Pct. A din prezenta secţiune);

b) a interpretat şi aplicat în mod greşit principiul proporţionalităţii. reţinând ca acest principiu ar fi fost respectat de emitentul actelor administrative contestate (Pct. B din prezenta secţiune);

c) a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile Ghidului solicitantului versiunea 2008 şi ale contractului de finanţare, doar în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibila a cheltuielii în cuantum de 17.150,80 RON, reprezentând cheltuieli salariale pentru luna noiembrie 2010 efectuate cu expertul F. (Pct. C din prezenta secţiune).

Recursul pârâtului Ministerul Fondurilor Europene întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 vizează atât sentinţa cât şi încheierea pronunţată în dosar la data la 20 martie 2015.

Referitor la recursul împotriva încheierii se critică respingerea ca neîntemeiată a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, invocată chiar de această parte, arătând că în baza Acordului de Delegare de Funcţii, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 600/2008 cu modificările şi completările ulterioare, Organismelor Intermediare pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane le-au fost delegate de către Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), îndeplinirea unor funcţii şi responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor şi obligaţiilor şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei părţi contractante.

La acel moment, în temeiul prevederilor art. 13 coroborate cu cele ale art. 18 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) avea responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRU, îndeplinind prin AMPOSDRU funcţia de autoritate de management pentru acest program.

În acelaşi sens prevedeau şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 11/2009, potrivit cărora, în vederea realizării rolului său, MMFPS îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru POSDRU pentru Fondul Social European. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ, în exercitarea funcţiilor sale MMFPS îndeplineşte printre alte atribuţii principale şi pe aceea de a asigura managementul asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană din POSDRU.

Potrivit prevederilor art. 17 pct. 2, 13, 20 şi 32 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, AMPOSDRU avea ca şi atribuţii următoarele:

- contribuie la elaborarea şi modificarea Cadrului strategic naţional de referinţă 2007 - 2013 şi răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor din care se finanţează programul operaţional gestionat, precum şi pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate organismelor intermediare;

- elaborează criteriile de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru programul operaţional aflat în gestiune şi supune aprobării comitetului de monitorizare aferent criteriile de selecţie;

- asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanţele bugetare şi asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competenţelor;

- încheie contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condiţiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare aplicabile şi cu legislaţia naţională în vigoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (1), (3) şi (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare aveau atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe bază de acord.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că H.G. nr. 457/2008 a fost abrogată prin H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007 - 2013, act normativ în cuprinsul căruia, respectiv la art. 9, au fost preluate o parte din atribuţiile menţionate mai sus.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2.1.4 din Acordul de delegare de funcţii privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU şi OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "Autoritate de Management" reprezintă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care are responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRU.

Potrivit dispoziţiilor art. 2.1.20 din aceeaşi anexă, sintagma "Organism intermediar" reprezintă organismul public sau privat, care îşi desfăşoară activitatea sub responsabilitatea autorităţii de management în relaţia cu beneficiarii care implementează operaţiuni.

Conform art. 3 pct. 3.1 din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008, cu modificările şi completările ulterioare, obiectul acestui Acord îl reprezintă delegarea unor funcţii şi a responsabilităţii îndeplinirii acestora, privind gestionarea POSDRU, de la AMPOSDRU I* OIPOSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a POSDRU, a drepturilor şi obligaţiilor şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei părţi, precum şi stabilirea relaţiilor între părţile semnatare.

În baza prevederilor art. 18 pct. 18.24 din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Organismul Intermediar asigură, în gestionarea proiectelor, îndeplinirea funcţiei de angajare şi de lichidare a cheltuielilor. în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 19 pct. 18.8 din anexa invocată, organismul intermediar asigură, în gestionarea proiectelor strategice, îndeplinirea funcţiei de lichidare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederii, normelor metodologice invocate.

Potrivit acestor norme metodologice, operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite, care pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop.

Conform Normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, cu modificările şi completările ulterioare, actele de delegare a atribuţiilor, desemnează persoanele din cadrul instituţiilor publice împuternicite să semneze pentru şi în numele ordonatorilor de credite.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a criticat prin recurs faptul că:

Instanţa a interpretat şi aplicat eronat dispoziţiile legale incidente în cauza, în principal cele reţinute în considerentele hotărârii recurate.

De asemenea, deşi instanţa retine faptul ca "autoritatea parata a respectat principiul proporţionalităţii la momentul stabilirii creanţei bugetare rezultate din nereguli". fapt ce ne determina sa concluzionam ca valoarea creanţei a fost stabilita în mod corect şi legal, ulterior analizează cuantumul sumelor declarate ca neeligibile, modificând în parte concluziile actului de control.

Pentru a evidenţia mai uşor modalitatea eronata de interpretare şi aplicare a legii, este necesar sa reluam şi prezentarea stării de fapt şi de drept, astfel cum a fost consemnata în actele contestate:

În cauză, prin procesul-verbal contestat, s-a reţinut existenţa mai multor tipuri de nereguli de natură a justifica declararea ca neeligibile a cheltuielilor:

• depăşirea numărului de experţi studii şi analize prevăzut în cererea de finanţare, anexa nr. 1 la contractul de finanţare (numărul de persoane implicate şi tipul de experţi - termen lung sau scurt). Conform cererii de finanţare, echipa studii şi analize trebuia să fie formată din 10 membri, însumând atât membrii desemnaţi de solicitant cât şi membrii desemnaţi de Partener, însă partenerul transnaţional a solicitat rambursarea cheltuielilor pentru un număr de 27 de experţi studii şi analize;

• depăşirea numărului maxim de experţi implicaţi în cadrul proiectului;

• implicarea unor experţi în implementarea proiectului fără a fi notificaţi (notificarea implica depunerea CV-urilor experţilor pe termen lung care participă la activităţile proiectului, indicând funcţia/rolul în proiect, încă de la semnarea contractului de finanţare, conform prevederilor Ghidului solicitantului - condiţii generale 2008, respectiv corrigendumului nr. 1 la Ghidul solicitantului condiţii specifice C. proc. pen. 63 - corrigendum ce poate fi consultat la adresa: http://old.fonduri-ue.ro/posdru/images/ downdocs/corr1gs_55-58 ... 61-72.pdf, sau introducerea ulterioară, în conformitate cu prevederile art. 9 A alin. (12) lit. d) din contractul de finanţare, în ambele situaţii fiind necesară verificarea CV urilor şi aprobarea de către OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est);

• introducerea unor experţi în implementarea proiectului şi notificarea introducerii acestora după prestarea activităţilor şi plata onorariilor/salariilor (încălcând obligaţia de a-i notifica cu 15 zile înainte ca modificarea să producă efecte);

• lipsa documentelor justificative aferente cheltuielilor cu resursele umane la momentul efectuării controlului la sediul beneficiarului (încălcarea prevederilor art. 9 A alin. (20) şi (22) din Contractul de finanţare, modificat şi completat prin Notificarea OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. x/20 decembrie 2010, sancţionată conform prevederilor alin. (23) din acelaşi articol);

- rambursarea cheltuielilor aferente team-leader ului N. şi după data de 1 noiembrie 2010, data înlocuirii acestuia (prin Notificarea nr. 4 au fost introduşi: N. - ... şi 4 experţi pe termen lung, iar prin Notificarea nr. 10, depusă pe data de 2 noiembrie 2010 şi aprobată de OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est în data de 17 noiembrie 2010, a fost înlocuit team-leaderul N. cu dl. X., începând cu 1 noiembrie 2010).

Potrivit prevederilor art. 4 din contractul de finanţare înregistrat la AMPOSDRU sub nr. x/12 noiembrie 2009, "cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU, cu modificările şi completările ulterioare, de Ghidul solicitantului, prezentul contract, de instrucţiunile AMPOSDRU, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile".

Mai departe, potrivit prevederilor art. 9A alin. (12) lit. d) din contractul de finanţare "beneficiarul are obligaţia de a notifica în scris AMPOSDRU sau OIPOSDRU delegate cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care doreşte ca modificarea să producă efecte, în situaţia înlocuirii sau introducerii de membri noi în echipa de management ori a experţilor pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului".

S-a mai susţinut că instanţa nu a ţinut cont de regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor, astfel cum sunt acestea reglementate prin art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007: "pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art, 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de finanţare;

b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

În acelaşi sens, Ordinul nr. 3/185 din 7 ianuarie 2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013" prevede la art. 3 alin. (1) că "pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale [...]", iar la alin. (2) că "în cazul acordării de finanţări nerambursabile, cheltuielile eligibile trebuie să îndeplinească şi criteriile definite la art. 172 a din Regulamentul nr. 2.342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1.605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii Europene."

Potrivit prevederilor art. 172a alin. (1) din Regulamentul nr. 2.342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1.605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii Europene, costurile eligibile sunt costurile suportate efectiv de beneficiarul unei subvenţii, care îndeplinesc următoarele criterii:

(a) sunt suportate pe durata acţiunii sau a programului de lucru, cu excepţia costurilor legate de rapoartele finale şi certificatele de audit;

(b) sunt indicate în bugetul general total estimat al acţiunii sau al programului de lucru;

(c) sunt necesare pentru punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru care face obiectul subvenţiei;

(d) pot fi identificate şi verificate, în special fiind înregistrate în contabilitatea beneficiarului şi stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile în ţara în care este stabilit beneficiarul şi cu practicile curente ale beneficiarului de contabilizare a costurilor;

(e) respectă cerinţele legislaţiei fiscale şi sociale aplicabile;

(f) sunt rezonabile, justificate şi respectă cerinţele bunei gestionări financiare, în special din punctul de vedere al economiei şi al eficienţei.

Prima eroare de interpretare a legii, rezulta din modalitatea în care instanţa a înţeles sa califice/sa încadreze un expert în categoria experţilor pe termen lung sau scurt, după caz.

În Ghidul solicitantului - condiţii generale, aplicabil cererilor de propuneri de proiecte finanţate prin POSDRU în anul 2008, sunt prevăzute următoarele condiţii pentru încadrarea experţilor în categoria experţilor pe termen lung:

a) să fie implicaţi în realizarea unei activităţi sau a unui grup de activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de minimum 6 luni consecutive;

b) durata activităţii/grupului de activităţi pentru care este responsabil sau în realizarea căreia/căruia este implicat trebuie să fie de cel puţin 6 luni consecutive.

Trebuie precizat ca ceste condiţii nu sunt cumulative. De asemenea, depunerea CV-urilor experţilor pe termen lung încă din etapa de contractare, sau notificarea ulterioară a acestora, nu era o condiţie pentru încadrarea experţilor în categoria experţi pe termen lung, ci o modalitate alternativă prin care aceştia puteau fi introduşi în implementarea proiectului.

Condiţiile specifice aplicabile cererii de finanţare 1D-41637, anexa nr. 1 la Contractul de finanţare nr. x, sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, Condiţii specifice - Cerere de propuneri de proiecte nr. 63 "Competenţe pentru competitivitate". În conformitate cu Corrigendum ui nr. 1 de modificare a Ghidului solicitantului - Condiţii specifice (2008) pentru cererea de propuneri de proiecte nr. 63 proiecte strategice "La Capitolul 8. Contractare din Ghidul solicitantului, la subcapitolul 8.1 Procesul de contractare, secţiunea referitoare la documentele solicitate pentru încheierea contractului de finanţare, se înlocuieşte cu următorul text:

Pentru partenerii transnaţionali sunt solicitate următoarele documente: (...) De asemenea, pentru 'încheierea contractului de finanţare trebuie sa transmiteţi şi următoarele documente:

CV-urile experţilor pe termen lung care participa la activităţile proiectului în primul an de implementare (expert pe termen lung este acel expert care este implicat în activităţile proiectului pe o perioada de minim 6 luni în primul an de implementare), în limba română, indicând funcţia/rolul în proiect, datate s semnate de către titulari pe fiecare pagină."

Prin urmare, înainte de semnarea contractului de finanţare, beneficiarul avea obligaţia de a stabili experţii implicaţi în activităţile proiectului pe o perioadă de minim 6 luni în primul an de implementare, iar ulterior semnării contractului dacă nu au fost depuse CV-urile în faza de a-i contractare, avea obligaţia de s notifica (art. 9 A alin. (12) lit. d).

Din verificare documentelor aferente procesului de contractare s-a constatat că în aceasta etapă nu au fost depuse CV-uri ale experţilor partenerului transnaţional (P1) - Fundaţia A.

Conform Cererii de finanţare, Fundaţia A., în calitate de "Partener transnaţional 1", trebuia să fie implicată "în toate activităţile proiectului şi în special în activitatea 4 - de identificare a bunelor practici în cadrul Uniunii Europene un domeniul flexicurităţii".

Potrivit secţiunii "Managementul proiectului" din Cererea de finanţare (pagina 13), anexa 1 la Contractul de finanţare, "Echipa de proiect va cupru un număr de 20 de experţi sub coordonarea Managerului de Proiect. Sub coordonarea Echipei de Management (formata din managerul de proiect şi 3 lideri de proiect, fiecare din partea P1, P2, şi P3, un responsabil financiar, un consilier juridic şi un asistent de proiect) vor acţiona un număr de 4 Echipe distincte, specializate pe categorii de activităţi specifice, astfel: Echipa studii şi analize formata din 10 membri, din partea S şi P1, Echipa de consultanta şi formare, cu 6 membri, 5 din partea P2 şi 1 din partea P3 şi Echipa de PR formată din 4 persoane, câte una din partea fiecărui partener. Din cei 20 de experţi participanţi în proiect 10 vor participa pe termen lung." în perioada de implementare a proiectului au fost aprobate următoarele modificări:

- prin Notificarea nr. 4 depusă în data de 23 februarie 2010 beneficiarul a introdus în echipa de implementare "începând cu 2 decembrie 2009" următorii experţi din partea partenerului transnaţional (P1): N. - Team Leader şi 4 experţi pe termen lung: O., P., Q. şi R.;

- prin Notificarea nr. 12, depusă pe data de 7 decembrie 2010 şi aprobată în data de 13 decembrie 2010, a fost desemnat d-l F. ca expert pe termen lung din partea partenerului A. pentru poziţia BB.;

- prin Notificarea nr. 18, depusă pe data de 5 aprilie 2011 şi aprobată în data de 12 aprilie 2011, beneficiarul a introdus în echipa de implementare 6 experţi pe termen lung din partea partenerului A.: S., W., V., CC., DD., T.;

- prin Notificarea nr. 21, depusă pe data de 3 mai 2011 şi aprobata în data de 12 mai 2011, beneficiarul a introdus în echipa de implementare 2 experţi pe termen lung din partea partenerului A.: AA. şi U.

Liderul de proiect, O., introdus în echipa de management prin notificarea nr. x/23 februarie 2010 şi desemnat ca Team-Leader din partea partenerului transnaţional, nu putea să fie în acelaşi timp şi expert în echipa de studii şi analize, atâta vreme cât aceasta se afla sub coordonarea sa.

Cererea de finanţare - secţiunea Managementul proiectului prevedea "Echipa studii şi analize formata din 10 membrii, din partea S şi P1".

INCSMPS, în calitate de beneficiar al contractului de finanţare nerambursabilă, nu a solicitat modificarea secţiunii Managementul proiectului din Cererea de finanţare - Anexa nr. 1 la contractul de finanţare.

Intimata a solicitat la rambursare cheltuieli salariale aferente experţilor pe care nu i-a notificat, considerându-i pe termen scurt, deşi aceştia au fost implicaţi în implementarea proiectului pentru perioade mai mari de 6 luni consecutive, menţionând că anumite luni au fost solicitate la rambursare din eroare.

Exemplu: K., la pag 40 din PVC nr. 12728/3 iulie 2014, în care se menţionează punctul de vedere al beneficiarului:

"am omis întreruperea sarcinilor sale şi am pretins eronat pentru acea lună în baza CR4. Ne cerem scuze pentru greşeala. Suntem conştienţi de faptul ca suma corespondenta pretinsa în baza CR4 trebuie rambursata, iar în aceasta condiţie, dorim ca K. sa fie considerata expert pe termen scurt". Ori tocmai acest aspect face dovada că acest expert îndeplinea condiţiile prevăzute în ghid referitoare la experţii pe termen lung, beneficiarul având obligaţia de a notifica introducerea sa în echipa de implementare a proiectului.

În aceste condiţii, beneficiarul a considerat ca activitatea desfăşurata în luna noiembrie 2010 nu era necesara, deşi ordinul de serviciu prevede activitate în perioada mai - noiembrie 2010, raportul de activitate al expertului fiind întocmit pe aceasta perioada. În consecinţa, o activitate stabilita printr-un ordin de serviciu, plătită de Partener şi solicitata la rambursare de către Beneficiar, este considerata după 4 ani ca fiind "o eroare".

După cum rezultă din rapoartele de activitate şi documentele prezentate în vederea rambursării cheltuielilor, dar şi din activităţile în care aceştia au fost implicaţi, experţii K., C., E., F., I., H., D., B., M., J., L. şi EE. au fost implicaţi în implementarea proiectului ca experţi studii şi analize pentru perioade de timp mai mari de 6 luni consecutive, fără a fi notificaţi, reclamantul încălcând obligaţia prevăzută în art. 9 A alin. (12) lit. d) din Notificarea OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. 12350/20 decembrie 2010 de modificare a contractului de finanţare.

Prin notificările nr. 4, 18 şi 21, beneficiarul a introdus în echipa de implementare următorilor experţi pe termen lung din partea partenerului A.:

a. O., P., Q. şi R. prin notificarea nr. 4;

b. S., W., V., CC., DD., T., prin notificarea 18

c. AA. şi U., prin notificarea 21.

Având în vedere că beneficiarul a introdus în echipa de implementare numărul maxim de experţi pe termen lung prevăzut în cererea de finanţare, aşa cum reiese din punctul 21, adăugarea experţilor menţionaţi la punctul 40 de mai sus ar fi dus/duce la depăşirea numărului maxim de experţi prevăzuţi în cerere; de finanţare, anexă la contractul de finanţare.

Analiza comparativă a elementelor de fapt anterior prezentate şi a datelor relevate de înscrisurile administrate în cauză atestă conformitatea constatărilor din procesul-verbal contestat cu realitatea obiectivă.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu salariile experţilor O., P., Q. şi R. plătite anterior notificării/introducerii acestora în proiect, în cuantum de 122.464,876 RON, menţionam că, în raport cu prevederile art. 4, art. 9 A alin. (12) lit. d) din Contractul de finanţare nr. x, cu ghidul solicitantului versiunea 2008, cu rapoartele de monitorizare pe baza cărora au fost aprobate la plată cererile de rambursare a cheltuielilor, în mod justificat au fost considerate neeligibile

Fiecare expert din cei 4 a avut încheiat un singur contract de muncă.

Intimata a recunoscut depunerea tardivă a Notificării nr. 4, conform punctului de vedere pag. 12 din procesul-verbal contestat, în care se menţionează; "recunoaştem faptul ca notificarea lui O., P., Q. şi N. ca experţi pe termen lung a fost depusă pe 23 februarie 2010 şi ca experţii menţionaţi mai sus au lucrat pe acest proiect în cele 15 zile ulterioare notificării, nefiind în conformitate cu regulile specificate în art. 9 din contractul de finanţare nerambursabila" (beneficiarul avea obligaţia de a notifica în scris AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat cu cel puţin 15 zile înainte de data la care doreşte ca modificarea sa producă efecte, în următoarele situaţii: [...] d) înlocuirea sau introducerea de membri noi în echipa de management ori a experţilor pe termen lung în cadrul echipei de implementare a proiectului [...]).

Aşa cum rezulta din Notificarea nr. 4. depusă în data de 23 februarie 2010, reclamantul a introdus aceşti experţi în echipa de implementare "începând cu 2 decembrie 2009", încălcând obligaţia prevăzută în contractul de finanţare de a-i notifica cu 15 zile înaintea introducerii efective.

În consecinţa, vă solicităm să constataţi conformitatea constatărilor din procesul-verbal contestat cu realitatea obiectivă, astfel că în mod justificat s-a stabilit existenţa unei nereguli, suma de recuperat fiind de 122.464,876 RON.

Mai departe, în ceea ce priveşte cheltuielile în sumă de 149.589,43 RON, aferente salariului achitat expertului N., în calitate de expert pe termen lung, după ce acesta nu a mai îndeplinit calitatea de team-leader în proiect, vă rugăm să constataţi, în raport cu prevederile Contractului de finanţare nr. x şi ale cererii de finanţare - secţiunea managementul proiectului, cu ghidul solicitantului versiunea 2008 şi cu rapoartele de monitorizare pe baza cărora au fost aprobate la plată cererile de rambursare a cheltuielilor, că în mod justificat s-a stabilit existenţa unei nereguli.

În fapt, în notificarea 4 se specifica:

a. Modificarea solicitată

Desemnarea ca Team leader din partea Partenerului transnaţional X Fondazione A. a N., începând cu data de 2 decembrie 2009 şi includerea în echipa de proiect a următoarelor persoane: O., P., Q. şi R. în calitate de experţi pe termen lung din partea Partenerului transnaţional 1, Fondazione A.

b. Motivaţie

Atât identificarea Team leader-ului, cât şi includerea în echipa de proiect a celor 4 experţi pe termen lung din partea Partenerului transnaţional 1 Fondazione A. sunt imperios necesare pentru realizarea tuturor activităţilor proiectului care revin Partenerului transnaţional 1.

Rezulta că prin Notificarea 4 au fost introduşi: N. - TEAM LEADER şi 4 experţi pe termen lung. Notificarea 4 face referire strict la poziţia de TEAM-LEADER, nefăcând referire la alte sarcini specifice activităţii sale de expert tehnic. Acest lucru este întărit şi de Decizia emisa în data de 03 decembrie 2009, ataşata la Notificarea 4, în care se menţionează ca acesta deţine doar rolul de TEAM LEADER.

Ulterior, prin Notificarea nr. 10, depusă pe data de 2 noiembrie 2010 şi aprobat de OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est în data de 17 noiembrie 2010, a fost înlocuit team-leaderul N. cu d-l X., începând cu 1 noiembrie 2010.

Potrivit secţiunii "Managementul proiectului" din Cererea de finanţare (pag. 13), anexa 1 la Contractul de finanţare, "Echipa de proiect va cuprinde un număr de 20 de experţi sub coordonarea Managerului de Proiect Sub coordonarea echipei de management (formată din managerul de proiect şi 3 lideri de proiect, fiecare din partea P1, P2, şi P3, un responsabil financiar, un consilier juridic şi un asistent de proiect) vor acţiona un număr de 4 echipe distincte, specializate pe categorii de activităţi specifice, astfel: Echipa studii şi analize formata din 10 membri, din partea S şi P1, Echipa de consultanta şi formare, cu 6 membri, 5 din partea P2 şi 1 din partea P3 şi Echipa de PR formata din 4 persoane, cate una din partea fiecărui partener. Din cei 20 de experţi participanţi în proiect 10 vor participa pe termen lung."

Reţinând că team-leader-ul face parte din echipa de management şi are rolul de a coordona cele 4 echipe tehnice, rezultă în mod clar că prin notificarea nr. 4 N. a fost desemnat doar team-leader, neputând face parte, în acelaşi timp şi din echipa de management şi din echipa pe care urma să o coordoneze, iar la data aprobării notificării nr. 10 rolul său în proiect a încetat.

În consecinţa, instanţa a reţinut în mod nejustificat caracterul eligibil al sumei de 149.589,43 RON.

Cu privire la cheltuielile în sumă de 48.136,029 RON, aferente salariilor achitate experţilor AA. şi P., în calitate de experţi pe termen scurt, vă rugăm să constataţi că în mod corect s-a stabilit existenţa unei nereguli.

Pentru primul expert, primul ordin de serviciu a fost emis în data de 1 iunie 2011, înainte de a se încheia contractul de muncă (15 iulie 2011), iar pentru perioada februarie 2012 - aprilie 2012 nu a fost ataşat ordin de serviciu, fiind solicitate la rambursare cheltuieli salariale după încheierea contractului considerat valabil, respectiv data 19 martie 2012 şi luna aprilie 2012, astfel că suma afectată de neregulă este de 30.446,254 RON.

În conformitate cu art. 9 alin. (20), beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia AMPOSDRU şi OIPOSDRU delegat, Autorităţii de Certificare şi Plata, Autorităţii de Audit, departamentului de Lupta Antifraudă, Comisiei Europene, Curţii Europene de Conturi şi/sau oricărui alt organism abilitat sa verifice modul de utilizare a finanţării nerambursabile, la cerere şi la termen, documentele şi/sau informaţiile solicitate şi sa asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la fata locului."

După cum am precizat anterior, în perioada 15 - 16 februarie 2013, echipa de control a efectuat o vizita la sediul beneficiarului în urma căreia s-a încheiat minuta înregistrată la OIRPOSDRU Regiunea Sud Est cu nr. 6239/18 februarie 2013. Cu aceasta ocazie au fost preluate în format electronic documentele aferente cheltuielilor cu experţii din partea partenerului transnaţional solicitate şi rambursate în cadrul CR 1-7, ordinul de serviciu pentru P., pentru luna aprilie 2012 nefiind identificat.

Ca răspuns la adresa OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. 6961/18 martie 2013, prin care au fost solicitate clarificări, Partenerul transnaţional a depus personal la sediul OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est, prin adresa nr. x/11 aprilie 2013, înregistrată la OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est sub nr. x/12 aprilie 2013, documentele aferente cererilor de rambursare 1 - 5 şi 7 (respectiv 10 bibliorafturi), cereri în cadrul cărora au fost solicitate la rambursare cheltuieli cu resurse umane, ordinul de serviciu pentru P. pentru luna aprilie 2012 nefiind identificat.

Având în vedere faptul ca toate cheltuielile solicitate la rambursare trebuie sa fie însoţite de documente justificative, s-a constatat ca ordinul de serviciu pentru P. pentru luna aprilie 2012 nu a fost transmis la momentul depunerii cererii de rambursare nr. x, nu a fost identificat nici la sediul beneficiarului cu ocazia vizitei efectuate de echipa de control, nu a fost transmis nici cu ocazia emiterii punctului de vedere la proiectul procesului-verbal contestat, suma afectată de neregulă fiind de 17.689,77 RON.

Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 759/2007, eligibilitatea unei cheltuieli presupune justificarea acesteia cu documente probante pe baza cărora să poată fi auditată şi identificată.

S-a afirmat în concluziile instanţei, faptul că depunerea unor documente ulterior solicitării acestora de către organul de control sau de către cel de soluţionare a contestaţiei, ar acoperi caracterul eligibil al cheltuielii, partea apreciind că acestea sunt eronate.

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 la art. 90 şi Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 la art. 19 - Disponibilitatea documentelor prevede:

"(1) Autoritatea de Management se va asigura că toate piesele justificative privind cheltuielile şi auditurile programului operaţional în cauză sunt ţinute la dispoziţia Comisiei şi a Curţii Europene de Conturi.

...

(3) Documentele vor fi păstrate în original sau versiuni certificate conforme cu originalul pe suporturi de date acceptate de comun acord."

Nedepunerea acestor înscrisuri la momentul efectuării controlului, sau la momentul soluţionării contestaţiei nu poate atrage nelegalitatea acestora, atâta timp cât instituţia abilitată să constate neregula s-a pronunţat pe baza documentelor puse la dispoziţie.

Recursul pârâtei Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., este promovat atât împotriva sentinţei, cât şi a Încheierii din 6 octombrie 2016.

Prin această încheiere s-a admis cererea expertului de majorare a onorariului şi s-a stabilit onorariul său definitiv.

Recursul împotriva încheierii urmăreşte respingerea cererii de majorare a onorariului expertului cu motivarea că acesta nu se justifică, având în vedere că acesta a preluat întocmai susţinerile reclamanţilor, astfel că perioada de timp indicată de expert pentru realizarea expertizei nu apare ca rezonabilă.

Cât priveşte critica sentinţei cu referire la ceea ce s-a admis în aceasta s-a susţinut că plecând de la prevederile Ghidului solicitantului - varianta 2008 - contractului de finanţare, modificat prin notificarea nr. x/20 decembrie 2010 - art. 9 alin. (12) şi art. 17 alin. (10), Curtea de apel a stabilit ca în analiza ce va urma cu privire la experţii pe termen scurt şi experţii pe termen lung să fie avut în vedere un set de reguli, detaliat la pct. 23.

Or, deşi Curtea a stabilit cu privire la experţii pe termen scurt că "sunt acei experţi responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive" şi că aceştia poate fi reangajaţi în cadrul proiectului, "la expirarea perioadei iniţiale de 6 luni consecutive", în analiza şi stabilirea eligibilităţii cheltuielilor nu a observat probe evidente care făceau dovada angajării experţilor pe termen scurt în proiect pentru perioade mai mari de 6 luni (contractele de muncă, ordinele de serviciu încheiate pentru proiectul ID 41637, durata activităţilor din cererea de finanţare.

În opinia recurentei dovada "reangajării" şi "expirării perioadei iniţiale" poate fi făcută prin contractele de muncă/ordinele de serviciu, nu prin documentele de plată/rapoartele de activitate.

Cu toate că experţii K., C., E., I., H., D., B., M., J., L. şi EE. au fost implicaţi în implementarea proiectului ca experţi studii şi analize pentru perioade de timp mai mari de 6 luni consecutive, fără a fi notificaţi, cu încălcarea obligaţiei prevăzute în art. 9A alin. (12) lit. d) din Notificarea OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. x/20 decembrie 2010 de modificare a contractului de finanţare, Curtea a reţinut, contrar regulilor stabilite la pct. 23 din considerente, că aceştia se încadrează în categoria experţi pe termen scurt.

Mai mult. Curtea nu s-a raportat la prevederile cererii de finanţare, astfel că; nu a sesizat depăşirea numărului de experţi studii şi analize prevăzut în cererea de finanţare, anexa nr. 1 la contractul de finanţare (numărul de persoane implicate şi tipul de experţi - termen lung sau scurt).

Conform cererii de finanţare, echipa studii şi analize trebuia să fie formată din 10 membri, însumând atât membrii desemnaţi de solicitant cât şi membrii desemnaţi de Partener, dintre care 3 erau definiţi ca experţi pe termen lung, însă partenerul transnaţional a solicitat rambursarea cheltuielilor pentru un număr de 13 experţi studii şi analize.

Pe de altă parte, aşa cum reiese din cererea de finanţare, din cei 20 de experţi implicaţi în implementarea proiectului, doar 10 trebuiau să fie implicaţi pe termen lung (însumând atât membrii desemnaţi de solicitant cât şi membrii desemnaţi de Partener), însă partenerul Fondazione A. a implicat în proiect 14 experţi pe termen lung.

Având în vedere considerentele de mai sus, în analiza cheltuielilor în litigiu, Curtea a stabilit în mod greşit caracterul eligibil al cheltuielilor în sumă de 959.095,31 RON.

Analizând cu prioritate critica respingerii ca neîntemeiată a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a MFE, Înalta Curte constată că aceasta nu apare ca fondat.

Este evident că această excepţie a fost promovată de Ministerul Finanţelor Publice în reprezentarea MDRAPFE, în calitate de parte într-un litigiu în care organism de AMPOSDRU/OIRPOSDRU în cadrul MFP a aprobat cererea de finanţare justifică într-utotul, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, calitatea procesuală.

Analizând recursul comun al reclamantelor aceasta vizează menţinerea ca neregulă a unor aspecte cuantificate la 438.641,46 RON.

Ca argumente a combaterii hotărârii primei instanţe s-a arătat că aceasta a încălcat principiul certitudinii juridice reţinând că verificarea cheltuielilor rambursate iniţial şi reverificarea acestora poate fi permisă.

În această privinţă reclamantul face o confuzie între aprobarea cererilor şi sumelor pretinse la plată şi un control ulterior.

Înţelesul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) art. 6 şi art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 se referă la o verificare nu la o plată. Dar dacă s-a realizat o altă reverificare, fără apariţia unor elemente noi, s-ar fi pus problema în sensul dorit de reclamante.

Cât priveşte greşita interpretare şi aplicare a principiului proporţionalităţii, s-a criticat aplicarea unei corecţii de 100% nereţinându-se faptul realizării de economii bugetare, ori caracterul eligibil ale cheltuielilor efectuate.

Însă, precum corect a reţinut şi instanţa de fond, faptul existenţei unor nereguli relativ grave precum dublarea numărului de experţi, notificarea lor tardivă şi lipsa unor documente justificative a făcut posibilă din punct de vedere al aplicării art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, declararea în totalitate ca neeligibilă a cheltuielilor aferente acestor nereguli.

Cât priveşte ultimul argument din recursul reclamantelor, s-a susţinut că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile Ghidului solicitantului versiunea 2008 şi ale contractului de finanţare în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibilă a cheltuielii în cuantum de 17.150,80 RON, reprezentând cheltuieli salariale efectuate cu expertul F.

Instanţa de fond a reţinut ca cheltuielile în suma de 17.150,80 RON ar fi neeligibile, apreciind ca fiind corect raţionamentul echipei de control, potrivit căruia "încadrarea ca expert se face în funcţie de natura activităţii prestate".

Concret, instanţa a reţinut ca în luna noiembrie 2010 expertul F. ar fi prestat activităţi specifice unui expert pe termen lung şi nu activităţi specifice unui expert pe termen scurt. În continuare, întrucât cheltuielile salariale solicitate la rambursare reprezintă cheltuieli pentru activităţi prestate ca expert pe termen scurt, instanţa de fond a apreciat ca aceste cheltuieli sunt neeligibile, fără a lua în considerare argumentele noastre privind nedepăşirea termenului de 6 luni consecutive, care caracterizează activitatea prestata de un expert pe termen scurt.

În realitate expertul F. a fost implicat în activităţile proiectului, astfel:

- ca expert analize şi studii - expert pe termen scurt, în lunile decembrie 2009, ianuarie - martie 2010, iunie 2010, august 2010 şi octombrie 2010;

- ca BB. în lunile noiembrie şi decembrie 2010, fiind notificat în această funcţie, ca expert pe termen lung, prin notificarea nr. x/7 decembrie 2010, aprobată în data de 13 decembrie 2010.

Având în vedere că reclamanţii au recunoscut în punctul de vedere ca fiind neeligibilă suma de 10.719,25 RON, arătând ca în luna decembrie 2010 expertul este considerat pe termen lung, ca BB., Curtea a constatat la pct. 29 că "echipa de control în mod corect a avut în vedere faptul că F. a lucrat în luna noiembrie ca BB. (pentru care a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. x/7 decembrie 2010), iar nu ca expert analize şi studii (pentru care a desfăşurat activitate ca expert pe termen scurt până în octombrie 2010 inclusiv)".

Potrivit prevederilor art. 9A alin. (12) lit. d) din contractul de finanţare "beneficiarul are obligaţia de a notifica în scris AMPOSDRU sau OIPOSDRU delegate cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care doreşte ca modificarea să producă efecte, în situaţia înlocuirii sau introducerii de membri noi în echipa de management ori a experţilor pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului".

Tipul de expert, expert pe termen lung, sau expert pe termen scurt, a fost stabilit chiar de către beneficiarul finanţării, prin cererea de finanţare, în care a prevăzut că se vor forma mai multe echipe, specializate pe categorii de activităţi distincte: echipa studii şi analize, echipa de consultanţă şi formare şi echipa PR.

Potrivit secţiunii "Managementul proiectului" din Cererea de finanţare (pagina 13), anexa 1 la Contractul de finanţare, "echipa de proiect va cuprinde un număr de 20 de experţi sub coordonarea Managerului de Proiect. Sub coordonarea Echipei de Management (formata din managerul de proiect şi 3 lideri de proiect, fiecare din partea PI, P2, şi P3, un responsabil financiar, un consilier juridic şi un asistent de proiect) vor acţiona un număr de 4 Echipe distincte, specializate pe categorii de activităţi specifice, astfel: Echipa studii şi analize formata din 10 membri, din partea S şi PI, Echipa de consultanta şi formare, cu 6 membri, 5 din partea P2 şi 1 din partea P3 şi Echipa de PR formată din 4 persoane/cate una din partea fiecărui partener. Din cei 20 de experţi participanţi în proiect 10 vor participa pe termen lung."

Astfel, rezultă că expertul PR nu poate fi privit pentru o lună (noiembrie 2010) ca fiind expert pe termen scurt, iar ulterior ca expert pe termen lung.

Prin urmare, în mod corect a reţinut instanţa de fond că depunerea tardivă a notificării nr. x/07 decembrie 2010 atrage neeligibilitatea sumei de 17.150,80 RON.

Referitor la recursul pârâtei MFE împotriva sentinţei, aceasta vizează capetele de cerere admise din acţiune.

Este de reamintit, că neregulile constatate prin procesul-verbal contestat AMPOSDRU sub nr. x/12 noiembrie 2009, au fost "cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU, cu modificările şi completările ulterioare, de Ghidul solicitantului, din prezentul contract, de instrucţiunile AMPOSDRU, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile".

Potrivit prevederilor art. 9A alin. (12) lit. d) din contractul de finanţare "beneficiarul are obligaţia de a notifica în scris AMPOSDRU sau OIPOSDRU delegate cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care doreşte ca modificarea să producă efecte, în situaţia înlocuirii sau introducerii de membri noi în echipa de management ori a experţilor pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului".

S-a susţinut că instanţa nu a ţinut cont de regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor, astfel cum sunt acestea reglementate prin art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007: "pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art, 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de finanţare;

b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

În Ghidul solicitantului - condiţii generale, aplicabil cererilor de propuneri de proiecte finanţate prin POSDRU în anul 2008, sunt prevăzute următoarele condiţii pentru încadrarea experţilor în categoria experţilor pe termen lung:

a) să fie implicaţi în realizarea unei activităţi sau a unui grup de activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de minimum 6 luni consecutive;

b) durata activităţii/grupului de activităţi pentru care este responsabil sau în realizarea căreia/căruia este implicat trebuie să fie de cel puţin 6 luni consecutive.

Trebuie precizat ca ceste condiţii nu sunt cumulative. De asemenea, depunerea CV-urilor experţilor pe termen lung încă din etapa de contractare, sau notificarea ulterioară a acestora, nu era o condiţie pentru încadrarea experţilor în categoria experţi pe termen lung, ci o modalitate alternativă prin care aceştia puteau fi introduşi în implementarea proiectului.

Rezultă o critică în ansamblu şi nu o analiză per expert cum a detaliat instanţa de fond.

De altfel, instanţa de fond, realizând analiza proprie a decelat, în mod corect perioadele în care prestaţiile experţilor puteau ori nu a fi recunoscute ca eligibile.

A trata global situaţia reprezintă o negare a dreptului la o analiză individuală aceasta conducând de altfel şi la critici pentru cheltuielile cu cei patru experţi pe termen scurt ce au fost notificaţi ca experţi pe termen lung ca fiind neeligibile, fiind respinsă cererea reclamanţilor în privinţa sumei de 122.468.876 RON.

Instanţa de fond a analizat în concret fondul cererilor plecând de la Ghidul solicitantului 2008 aplicabil la data încheierii contractului de finanţare, iar nu de la versiunea sa din 2012.

În concret, analiza plăţilor prevăzute per expert care a fi făcută în raport de OIR POSDRU împotriva sentinţei.

În prealabil este de reţinut că recursul acesteia organism împotriva încheierii din 6 octombrie 2016 nu poate fi primit, critica făcând referire la concluziile expertizei din perspectiva a ceea ce s-a denumit "preluarea susţinerilor reclamanţilor".

Solicitarea de suplimentare a onorariilor cu suma de 7540 RON în total14.570 RON s-a admis de către instanţa de fond în raport de complexitatea dosarului şi munca desfăşurată de către expert.

Aceste afirmaţii se vădesc în esenţă întemeiate, mai mult onorariul expert fiind comparabil cu onorariul avocaţial.

Cât priveşte recursul OIRPODRU împotriva sentinţei, motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. se raportează la aceea că sentinţa "cuprinde în parte motive contradictorii" aceasta întrucât deşi Curtea de apel a stabilit cu privire la experţii pe termen scurt că "sunt acei experţi responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive" şi că aceştia poate fi reangajaţi în cadrul proiectului, "la expirarea perioadei iniţiale de 6 luni consecutive", în analiza şi stabilirea eligibilităţii cheltuielilor nu a observat probe evidente care făceau dovada angajării experţilor pe termen scurt în proiect pentru perioade mai mari de 6 luni (contractele de muncă, ordinele de serviciu încheiate pentru proiectul ID 41637, durata activităţilor din cererea de finanţare.

S-a opinat că dovada "reangajării" şi "expirării perioadei iniţiale" poate fi făcută prin contractele de muncă/ordinele de serviciu, nu prin documentele de plată/rapoartele de activitate.

Cu toate că experţii K., C., E., I., H., D., B., M., J., L. şi EE. au fost implicaţi în implementarea proiectului ca experţi studii şi analize pentru perioade de timp mai mari de 6 luni consecutive, fără a fi notificaţi, cu încălcarea obligaţiei prevăzute în art. 9A alin. (12) lit. d) din Notificarea OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. 12350/20 decembrie 2010 de modificare a contractului de finanţare, Curtea a reţinut, contrar regulilor stabilite la pct. 23 din considerente, că aceştia se încadrează în categoria experţi pe termen scurt.

Mai mult, instanţa nu s-a raportat la prevederile cererii de finanţare, astfel că; nu a sesizat depăşirea numărului de experţi studii şi analize prevăzut în cererea de finanţare, anexa nr. 1 la contractul de finanţare (numărul de persoane implicate şi tipul de experţi - termen lung sau scurt).

Conform cererii de finanţare, echipa studii şi analize trebuia să fie formată din 10 membri, însumând atât membrii desemnaţi de solicitant cât şi membrii desemnaţi de Partener, dintre care 3 erau definiţi ca experţi pe termen lung, însă partenerul transnaţional a solicitat rambursarea cheltuielilor pentru un număr de 13 experţi studii şi analize.

Pe de altă parte, aşa cum reiese din cererea de finanţare, din cei 20 de experţi implicaţi în implementarea proiectului, doar 10 trebuiau să fie implicaţi pe termen lung (însumând atât membrii desemnaţi de solicitant cât şi membrii desemnaţi de Partener), însă partenerul Fondazione A. a implicat în proiect 14 experţi pe termen lung.

În realitate interpretarea, pe de o parte a contractului (cererea) de finanţare, pe de alta a înscrisurilor cu care se poate face dovada angajării/reangajării sunt interpretate excesiv de restrictiv.

A pretinde că dovada prestării activităţii să fie făcută cu contracte de muncă- generale şi nu cu dovezi concrete precum rapoarte de activitate - necontestate, precum şi documente de plată, apare contrară însăşi susţinerilor acestor organisme în alte cauze de gen, apare ca instituţional o dublă măsură nejustificată.

În legătură cu motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a apreciat că prin sentinţă s-a stabilit în mod greşit caracterul eligibil al cheltuielilor în sumă de 149.589,43 RON

Astfel s-a reţinut că expertul N. a fost notificat pentru funcţia de team leader prin notificarea nr. x/23 februarie 2010, fiind ulterior înlocuit din funcţia de team leader prin notificarea nr. x/02 noiembrie 2010.

Cu privire la expertul N. critica se referă la considerarea în mod greşit ca eligibile a cheltuielilor în cuantum de 149.585,43 RON în raport de contractul de finanţare, ghidul solicitantului condiţii generale 2008 şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 755/2007.

În realitate ca manager de proiect acest expert nu avea cum să fie privit ca expert pe termen scurt, fiind de altfel notificat ca team leader implicit, astfel cum a considerat şi instanţa de fond ca expert pe termen lung.

Notificarea nr. x/02 noiembrie 2010 nu se referă la înlocuirea sa ca expert pe termen lung, aprecierea recurentului că acesta a fost implicit realizată neputând fi susţinută de dispoziţiile art. 2 din H.G. nr. 759/2007.

Pentru expert P. s-a criticat stabilirea caracterului eligibil pentru cheltuieli de 17.689,77 RON. În acest caz critica s-a rezumat la reprezentarea iniţială a ordinelor de serviciu şi faptul că nu era prezent la sediu cu ocazia vizitei echipei de control. Ambele argumente, în raport de cele reţinute de instanţa de fond precum că ordinul a fost ulterior depus, dând prevalanţă şi fondului asupra formei, nu pot fi primite.

Pentru expert H. s-a criticat considerarea ca eligibile cheltuielile în sumă de 205.562,08 RON, aceasta pornind de la faptul că dovada "reangajării", şi "expirării perioadei iniţiale" se fac prin contract de muncă/ordine de servicii şi nu documente de plată, chestiune tranşată mai sus de către instanţa de recurs.

Pentru expert L. s-au constatat cheltuieli de 139.603,38 RON cu aceleaşi motive ca la precedentul expert, astfel că soluţia nu poate fi decât similară.

Pentru expert B. sumele contestate au fost de 89.939,51 RON prevăzându-se că la stabilirea eligibilităţii s-au încălcat regulile aplicabile expertului pe termen scurt.

Instanţa de recurs consideră corecte susţinerile respectiv;

• nu sunt eligibile cheltuielile salariale cu acest expert pentru lunile iulie- octombrie 2010, pentru că se depăşeşte intervalul de 6 luni consecutive (luna iunie este a 6-a lună consecutivă); faptul că nu au fost declarate eligibile cheltuielile pentru luna iunie 2010 sau că beneficiarul este de acord să nu se considere eligibile cheltuielile pentru luna iulie 2010 nu înseamnă că expertul nu a prestat activităţi în aceste 2 luni, astfel încât să se întrerupă şirul lunilor consecutive (în realitate, expertul a lucrat 10 luni consecutive, în ianuarie- octombrie 2010);

• pentru că s-a întrerupt şirul lunilor consecutive (expertul nu a lucrat în luna noiembrie 2010), sunt eligibile şi următoarele cheltuieli: 5.108,26 RON (decembrie 2010), 4.907,69 RON (ianuarie 2011), 1.214,18 RON (februarie 2011), 2.372,64 RON (martie 2011), 5.217,46 RON (aprilie 2011);

• pentru că s-a întrerupt şirul lunilor consecutive (expertul nu a lucrat în luna mai 2011), sunt eligibile şi următoarele cheltuieli: 8.801,25 RON (iunie 2011), 4.901,59 (iulie 2011), 4.898,47 RON (august 2011), 9.049,03 RON (septembrie 2011), 5.525,38 RON (octombrie 2011);

• pentru că s-a întrerupt şirul lunilor consecutive (expertul nu a lucrat în luna noiembrie 2011), sunt eligibile şi următoarele cheltuieli: 8.947,59 RON (decembrie 2011), 5.046,82 RON (ianuarie 2012), 5.051,93 RON (februarie 2012), 9.149,06 RON (martie 2012), 9.142,16 RON (aprilie 2012).

Prin urmare, pentru acest expert sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 89.333,51 RON.

Pentru expert I. se constată cheltuieli în sumă de 200.861,04 RON precizându-se că şi în acest caz se contestă regulile aplicabile expertului pe termen scurt prevăzute în Ghidul solicitantului.

În realitate şirul lunilor consecutive s-a întrerupt (expertul nu a lucrat în luna august 2010), astfel că sunt eligibile şi cheltuielile: 15.744,31 RON (decembrie 2010) şi 17.019.60 RON (ianuarie 2011);

• pentru că s-a întrerupt şirul lunilor consecutive (expertul nu a lucrat în luna februarie 2011), sunt eligibile şi următoarele cheltuieli: 16.456,40 RON (martie 2011), 8.225,16 RON (aprilie 2011), 10.314,99 RON (mai 2011), 13.566,54 RON (iunie 2011), 13.599,86 RON (iulie 2011);

• pentru că s-a întrerupt şirul lunilor consecutive (expertul nu a lucrat în luna august 2011), sunt eligibile şi cheltuielile: septembrie 2011 (13.864,57 RON), octombrie 2011 (13.936,93 RON), noiembrie 2011 (26.156,97 RON), decembrie 2011 (25.860,19 RON), ianuarie 2012 (26.115,52 RON).

Pentru expert C. eligibilitatea a fost contestată pentru cheltuieli de 54.794,02 RON. În realitate, şirul lunilor consecutive s-a întrerupt (pentru că expertul nu a lucrat în luna aprilie 2010), astfel că sunt eligibile şi cheltuielile salariale aferente lunilor august (18.264,67 RON), septembrie (18.264,67 RON) şi octombrie (18.264,673 RON). Astfel cum au recunoscut şi reclamanţii, cheltuielile pentru luna noiembrie 2010 nu sunt eligibile, întrucât aceasta este a 7-a lună consecutivă.

Referitor la expert D., pentru cheltuieli în sumă de 39.825,57 RON s-a apreciat că în mod greşit s-a reţinut a fi întrerupt şirul lunilor ca şi în precedentele ipoteze recurenta porneşte de la o premisă eronată, în realitate soluţia neîncălcând prevederile Ghidului solicitantului, ediţia 2008.

Pentru expert K. contestându-se cheltuielile în sumă de 18.603.065 RON de data ceasta s-a criticat perioada de realizare de activităţi în raport de durata prevăzută în contractul de muncă.

Instanţa de recurs apreciază şi ea că relevanţa are prestarea reală de activităţi şi nu aprecierea iniţială asupra întinderii timpului de lucru.

Referitor la expert M. s-au constatat cheltuieli de 34.151.589 RON în realitate, şirul lunilor consecutive s-a întrerupt (expertul nu a lucrat în luna aprilie 2010), astfel că sunt eligibile şi cheltuielile salariale pentru lunile august (11.383,863 RON), septembrie (11.383,863 RON) şi octombrie (11.383,863 RON). Astfel cum au recunoscut şi reclamanţii, cheltuielile pentru luna noiembrie 2010 (17.079,55 RON) nu sunt eligibile, întrucât aceasta este a 7-a lună consecutivă.

Pentru expert E. suma contestată a fost de 982,86 RON critica priveşte doar plăţile pentru luna decembrie 2011, pentru care s-a emis ordin de serviciu - criticat pentru lipsa la alţi experţi, şi prestându-se activităţi, apare normală şi plata acestora.

Referitor la expert J. pentru cheltuielile în sumă de 18.099.98 RON se pretind că în mod greşit s-a constatat că s-a întrerupt sirul lunilor consecutive, aspect corect reţinut câtă vreme acest expert nu a desfăşurat activităţii în luna octombrie 2011.

În concluzie în raport de aceste critici punctuale şi de restul motivelor analizate hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

În raport de motivele invocate:

- recursul reclamantelor împotriva sentinţei nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

- recursul pârâtei Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est împotriva încheierii din 6 octombrie 2016 şi sentinţei nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

- recursul pârâtei Ministerul Fondurilor Europene împotriva încheierii din 19 martie 2015 şi sentinţei nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. astfel că Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. urmează a respinge ca nefondate toate aceste căi de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Fondazione A. împotriva Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est împotriva încheierii din 06 octombrie 2016 şi Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene împotriva încheierii din 19 martie 2015 şi a Sentinţei nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2019.

GGC - CL