Conflict of interest for local councilors in adopting framework resolutions for legal service acquisitions; scope of anticipatory abstinence obligation under Law 393/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 noiembrie 2016, reclamanta A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate să se dispună anularea în tot a Raportului de evaluare nr. x din 18 octombrie 2016, emis de pârâtă la data de 18 octombrie 2016, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 18 din 24 februarie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 18 din 24 februarie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în condiţiile art. 483 C. proc. civ. a declarat recurs reclamanta A. întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea primei instanţe este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a disp. art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004, art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003.

Instanţa de fond a apreciat în mod greşit că recurenta-reclamantă avea posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice ar prezenta un beneficiu pentru afinul său de gradul II, B.

Prin Hotărârile Consiliului Local Sighişoara nr. 28/2013; 17/2014; 78/2014 şi 10/2015, s-a adoptat o procedură pentru achiziţionarea serviciilor de asistenţă juridică, consultanţă şi reprezentare, prin încheierea de contracte de servicii juridice cu avocaţi, în temeiul ofertelor făcute de către aceştia, fără a fi votată nominal o anumită casă de avocatură sau cabinet individual de avocat şi nu s-au adus la cunoştinţă numele avocaţilor care au încheiat contracte de reprezentare, consultanţă juridică.

Din acest motiv, consideră recurenta-reclamantă, lipseşte interesul de natură patrimonială care ar fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de consilier local.

Se mai arată că după adoptarea hotărârilor, mai multe entităţi juridice care profesează avocatura au depus oferte pentru consultanţă, reprezentare şi asistenţă, la Primăria mun. Sighişoara, care a încheiat asemenea contracte, în temeiul Legii nr. 51/1995.

La data adoptării hotărârilor, recurenta-reclamantă consideră că nu putea să anticipeze că pe parcursul anului va fi selectată o ofertă a unui avocat din Baroul Mureş, în speţă, B., deoarece procedura a fost continuată de organele executive din cadrul Primăriei.

Precizează recurenta-reclamantă că nu i s-a adus la cunoştinţă depunerea ofertelor şi selectarea acestora.

4. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritatea solicitat respingerea recursului ca nefondat, a arătat că interesul personal al reclamantei este evident şi incontestabil, primul contract de asistenţă juridică a fost încheiat după o zi de la aprobarea achiziţionării serviciilor juridice, prin HCL nr. 28 din 28 februarie 2013.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Potrivit disp. art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004, aleşii locali au în interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru... a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv.

Iar conform art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea hotărârii dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

În speţă, prin cele patru hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighişoara s-a aprobat achiziţionarea serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi de reprezentare prin încheierea unor contracte de servicii juridice, scop în are a fost mandatat primarul mun. Sighişoara cu negocierea preţului pentru fiecare dosar în parte pentru care se asigură achiziţionarea serviciilor, dar şi cu semnarea contractelor.

Prin aceste hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighişoara, la care a participat şi recurenta-reclamantă, s-a discutat despre achiziţionarea unor servicii juridice, fără a se cunoaşte numele ofertanţilor, deoarece numai după intrarea în vigoare a hotărârilor s-au putut face oferte din partea caselor de avocatură, societăţi civile de avocaţi sau cabinete individuale de avocaţi.

În plus, numai primarul avea abilitarea să negocieze şi să semneze contractele, fără intervenţia consilierilor locali.

I s-a imputat recurentei-reclamante faptul că nu s-a abţinut de la votarea acestor hotărâri, întrucât, ulterior şi fratele soţului său a depus oferte pentru obţinerea unor contracte de asistenţă juridică.

În opinia instanţei de fond şi a intimatei-pârâte, recurenta-reclamantă trebuia să anticipeze că afinul său de gradul II, fiind avocat, putea să aibă un beneficiu patrimonial în urma adoptării hotărârilor.

Întrucât cele patru hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighişoara nu au creat şi nu puteau să creeze un beneficiu pentru B., Înalta Curte susţine că recurenta-reclamantă nu era ţinută de respectarea obligaţiei de a se abţine de la vot, stipulată de disp. art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004.

Obligaţia consilierului local de a nu lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă are un interes personal în problema supusă dezbaterii, trebuie interpretată şi aplicată restrictiv, şi anume, numai dacă decizia autorităţii din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru persoanele indicate în norma legală, în speţă, afin de gradul II.

Astfel, recurenta-reclamantă ar fi trebuit să anticipeze că fratele soţului său va depune ulterior o ofertă şi primarul va accepta oferta, prin negocierea şi semnarea contractului.

Deoarece în cauză nu s-a dovedit că recurenta-reclamantă cunoştea că va fi depusă o ofertă de către fratele soţului său şi nici că primarul va accepta această ofertă, aceasta nu putea să anticipeze beneficiul despre care vorbeşte art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004.

Dacă s-ar accepta interpretarea textului incident, astfel cum s-a realizat de către prima instanţă şi intimata-pârâtă, atunci obligaţia de abţinere de la vot ar subzista pentru simplul fapt că soţul, ruda sau afinul în cauză, ar avea profesia de avocat, chiar dacă aceste persoane nu au depus oferte pentru asistenţă juridică.

Or, nu acesta este sensul dispoziţiilor legale ce reglementează conflictul de interese, deoarece nu i se poate cere alesului local să anticipeze ceea ce se va întâmpla după adoptarea hotărârii, respectiv depunerea unei oferte, dar şi acceptarea acesteia de către o altă autoritate, Primarul mun. Sighişoara.

Recurenta-reclamantă are obligaţia să anticipeze că prin însăşi hotărârea adoptată se va crea un beneficiu afinului său de gradul II.

Or, în cuprinsul hotărârilor nu se face o referire directă la avocatul B. şi nu se poate anticipa că acesta va depune o ofertă care va fi şi acceptată.

Instanţa de fond a considerat că reclamanta avea posibilitatea să anticipeze beneficiul pe care îl va obţine afinul său de gradul II, deoarece acesta a încheiat opt contracte de asistenţă juridică în perioada 2013 - 2015.

Acelaşi raţionament se aplică însă pentru fiecare hotărâre adoptată la consiliul local, deoarece beneficiul patrimonial nu a existat din momentul luării deciziei.

Între acest moment şi următorul pas, reprezentat de încheierea contractelor de asistenţă juridică, a intervenit opţiunea avocatului de a depune oferte şi decizia primarului de o accepta şi de a încheia contractele, momente pe care recurenta-reclamantă nu putea să le anticipeze.

Textul legal îi cere alesului local să realizeze o analiză a potenţialităţii beneficiului în limitele rezonabile şi nu să facă scenarii posibile legate de ce opţiune are ruda/afinul său ori la care anume soluţie se va opri o altă autoritate.

Faţă de acestea, reţinându-se că hotărârile consiliului local în discuţie au aprobat o procedură-cadru pentru achiziţionarea unor servicii juridice, Înalta Curte constată că sunt întrunite disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., şi, în consecinţă:

În temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite recursul, se va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare, în temeiul art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite acţiunea şi se va anula raportul de evaluare ca nelegal.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligată intimata-pârâtă la plata sumei de 1.150 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. împotriva Sentinţei nr. 18 din 24 februarie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând în fond cauza, admite acţiunea formulată de reclamanta A. Anulează Raportul de evaluare nr. x din 18 octombrie 2016. Obligă intimata-pârâtă la plata sumei de 1.150 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta - reclamantă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2019.

GGC - CP