Deputy mayor who sat on school council loses bid to annul ANI incompatibility report

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/27 mai 2016 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 8 din 13 ianuarie 2017, a constatat nelegalitatea Deciziilor nr. 216 din 6 martie 2013 şi nr. 263 din 25 septembrie 2013 emise de Şcoala Gimnazială Bogdan Vodă în ceea ce priveşte numirea reclamantului ca membru în Consiliul de administraţie, în calitate de reprezentant al primarului, respectiv primăriei, a admis cererea de chemare în judecată completată (precizată) formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Integritate şi Şcoala Gimnazială Bogdan Vodă şi, în consecinţă, a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/27 mai 2016 emis de pârâta ANI şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3.650 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta pârâtă a solicitat casarea sentinţei, în sensul admiterii excepţiei de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate şi, pe fond, respingerea acţiunii în anulare.

În esenţă, recurenta a arătat că, analizând prevederile Legii nr. 161/2003, se constată faptul că acestea grupează în mod separat incompatibilităţi ale funcţiei de viceprimar şi incompatibilităţi ale funcţiei de consilier local.

Conform prevederilor Legii nr. 215/2001, invocate şi de instanţa de fond, viceprimarul păstrează calitatea de consilier local, însă, atât timp cât funcţia de viceprimar are un statut juridic individualizat, separat şi diferit de cel al funcţiei de consilier local, acesta devine aplicabil cu prioritate.

Prin urmare, este greşit a considera că faţă de un viceprimar este exclusiv sau alternativ aplicabil, după cum interesele personale ale acestuia o cer, acel regim juridic mai convenabil.

În realitate, se aplică cu precădere statutul juridic al funcţiei de viceprimar, dacă acesta conţine prevederi speciale funcţiei, având în vedere şi faptul că funcţia de viceprimar cumulează mai multe atribuţii decât aceea de consilier local.

De aceea, este greşită interpretarea dată de instanţa de fond în sens contrar, întrucât raportul de evaluare a fost emis cu respectarea prevederilor legale aplicabile funcţiei de viceprimar - în speţă, art. 87 din Legea nr. 161/2003 - unde se prevede expres că funcţia de viceprimar este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, iar din textul invocat al Legii nr. 1/2011 modificat prin O.U.G. nr. 49/2014, se observă că această incompatibilitate nu a fost înlăturată expres pentru funcţia de viceprimar, ci doar pentru cea de primar.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, iar în şedinţa publică din 8 mai 2019, apărătorul acestuia a invocat tardivitatea recursului declarat în ceea ce priveşte soluţia pronunţată asupra excepţiei de nelegalitate.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu prioritate, Înalta Curte constată că recurenta pârâtă a exercitat recursul împotriva soluţiei date admisibilităţii şi fondului excepţiilor de nelegalitate a Deciziilor nr. 216 din 6 martie 2013 şi nr. 263 din 25 septembrie 2013 emise de Şcoala Gimnazială Bogdan Vodă cu depăşirea termenului de 5 zile de la comunicare prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, această soluţie nu va face obiectul controlului judiciar, instanţa de recurs nefiind legal învestită sub acest aspect.

În ceea ce priveşte recursul exercitat împotriva soluţiei pronunţate pe fondul acţiunii în anulare, Înalta Curte reţine că intimatul reclamant a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ actul administrativ reprezentat de Raportul de evaluare nr. x/27 mai 2016 emis de recurenta pârâtă Agenţia Naţională de Integritate.

Acţiunea sa a fost admisă, prima instanţă apreciind ca fiind nelegal actul administrativ contestat.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată că sunt fondate criticile recurentei pârâte circumscrise acestui motiv de recurs privind interpretarea şi aplicarea greşită, prin sentinţa pronunţată, a prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Astfel, judecătorul fondului, cu ignorarea principiului de drept specialia generalibus derogant, nu a ţinut seama de faptul esenţial că incompatibilităţile funcţiei de viceprimar sunt prevăzute prin norme speciale, derogatorii şi de la legea cadru a educaţiei şi de la cea a administraţiei publice locale.

Prin urmare, faptul că legiuitorul stabileşte că viceprimarul îşi păstrează drepturile cuvenite în calitate de consilier local, dobândite prin statutul funcţiei publice de autoritate, nu îl derobează pe acesta de obligaţiile impuse distinct în considerarea statutului funcţiei de viceprimar, între care obligaţia imperativă de evitare a stărilor de incompatibilitate.

Astfel, odată ales în funcţia de viceprimar, deşi intimatul reclamant, potrivit Legii nr. 215/2001 modificată prin Legea nr. 286/2006, păstrează calitatea de consilier local (statut care, într-adevăr, aşa cum se arată în întâmpinare, nu este incompatibil cu cel de membru în consiliu de administraţie al unei unităţi de învăţământ), el este ţinut să respecte îndatoririle şi incompatibilităţile prevăzute distinct pentru noua funcţie.

Or, art. 87 din Legea nr. 161/2003 stipulează expres că funcţia de viceprimar este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice.

Această formă a legii a fost păstrată şi după modificarea Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006, modificare ce şi-a avut raţiunea în faptul că funcţia de consilier local era ocupată în urma desfăşurării unui scrutin electoral, consilierul local fiind învestit prin votul cetăţenilor, în timp ce viceprimarul era desemnat ulterior, în şedinţă, prin voinţa membrilor consiliului local.

Chiar prin modificarea Legii nr. 1/2011 adusă de O.U.G. nr. 49/2014 (invocată de intimatul reclamant şi reţinută ca argument de instanţa de fond), această incompatibilitate nu a fost înlăturată pentru funcţia de viceprimar, ci doar pentru aceea de primar.

În plus, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată nici apărarea intimatului reclamant în sensul că menţinerea soluţiei primei instanţe de constatare a nelegalităţii Deciziilor nr. 216 din 6 martie 2013 şi nr. 263 din 25 septembrie 2013 emise de Şcoala Gimnazială Bogdan Vodă este de natură prin ea înseşi să determine menţinerea soluţiei de anulare a raportului de evaluare.

Astfel, deşi potrivit art. 4 alin. (4) din (4) din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond a soluţionat cauza fără a ţine seama de actele a căror nelegalitate a fost constatată, în mod netemeinic şi nelegal aceasta nu a făcut în continuare aplicarea prevederilor legale incidente la restul probatoriului administrat în cauză, din care rezulta că situaţia de incompatibilitate a intimatului reclamant a existat şi a fost legal constatată de autoritatea recurentă independent de existenţa sau inexistenţa (din punct de vedere juridic) a deciziilor conducerii Şcolii Gimnaziale Bogdan Vodă (prin care s-a luat act de calitatea intimatului reclamant de "reprezentant al Primăriei Bogdan Vodă" în Consiliul de administraţie).

Relevanţă în cauză sub acest aspect are exercitarea efectivă, de către intimatul reclamant, începând cu data de 6 martie 2013, a activităţii de membru în consiliul de administraţie al şcolii simultan cu funcţia de viceprimar, exercitare materializată în prezenţa la şedinţele consiliului de administraţie, semnarea ordinilor de zi şi a proceselor-verbale pentru şedinţele la care a participat în calitate de reprezentant al primarului.

Mai mult, intimatul reclamant - deşi a avut la dispoziţie termenul de 15 zile prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 pentru a înlătura starea de incompatibilitate în care se afla - nu a înţeles să facă niciun demers în acest termen pentru a renunţa la calitatea care atrăgea această stare.

În sfârşit, faţă de claritatea textului art. 96 din Legea nr. 1/2011, care prevede că, în unităţile de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, între care sunt enumeraţi "un reprezentant al primarului" şi unul, doi sau trei reprezentanţi ai consiliului local, după caz, precum şi a textului art. 87 din Legea nr. 161/2003, normă specială în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor, care dispune expres că "(1) Funcţia de primar şi viceprimar, (...) este incompatibilă cu: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, (...), precum şi la instituţiile publice", Înalta Curte consideră ca fiind lipsită de orice fundament juridic apărarea intimatului reclamant în sensul că art. 96 din Legea nr. 1/2011 ar institui o excepţie de la situaţiile de incompatibilitate prevăzute de art. 87 din Legea nr. 161/2003.

Faţă de toate împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, motiv pentru care se impune casarea sentinţei recurate în ceea ce priveşte soluţia dată acţiunii în anulare.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea în anulare (inclusiv cererea accesorie privind cheltuielile de judecată) ca neîntemeiată.

Va menţine doar dispoziţiile sentinţei privind admisibilitatea şi fondul excepţiei de nelegalitate a Deciziilor nr. 216 din 6 martie 2013 şi 263 din 25 septembrie 2013 emise de Şcoala Gimnazială Bogdan Vodă, dispoziţii care nu au fost criticate printr-o cale de atac exercitată în termenul legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei civile nr. 8 din 13 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată.

Respinge acţiunea în anularea raportului de evaluare formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 iunie 2019.

GGC - CL