Challenging financial correction notices via exception of illegality where special administrative contestation procedure applies

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 10 mai 2016, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bâlteni, judeţul Gorj, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 34 din 14 martie 2016 de reziliere a Contractului de finanţare nr. x din 15 septembrie 2014 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, obligarea pârâtului la respectarea obligaţiilor asumate prin Contractul de finanţare nr. x din 15 septembrie 2014, respectiv plata lucrărilor executate în cadrul Programului "Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie din Comuna Bâlteni, judeţul Gorj, prin reabilitare Şcoală Generală cu clasele I - VIII din satul Bâlteni", cu cheltuieli de judecată.

La data de 24 octombrie 2016, reclamanta a depus note scrise prin care a invocat excepţia de nelegalitate a Notei de neconformitate SVAPCI nr. x din 16 februarie 2015, înregistrată la UAT Bâlteni sub nr. x din 18 februarie 2015.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 5 din 10 ianuarie 2017, Curtea de Apel Craiova a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantă, ca inadmisibilă, şi a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bâlteni a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond în vederea administrării probatoriilor solicitate şi soluţionării pe fond, atât a excepţiei de nelegalitate, cât şi a fondului cauzei.

În motivarea căii de atac, recurenta reclamantă susţine că instanţa fondului a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, respingând ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a Notei de neconformitate nr. x/2015.

Astfel, recurenta reclamantă consideră că nu există nicio prevedere prin care să fie exceptată de la controlul legalităţii, pe calea excepţiei de nelegalitate, nota de neconformitate în discuţie, şi, mai mult, prevederile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 vizează procedura de contestare a unor titluri de creanţă şi nu procedura de contestare a unor note de neconformitate.

În plus, în raport de procedura prevăzută de art. 51 şi urm. din O.U.G. nr. 66/2011, susţine recurenta că instanţa de fond putea să respingă excepţia de nelegalitate privind nota de constatare pentru că aceasta nu are caracterul unui act administrativ, singurul act administrativ fiind decizia de soluţionare a contestaţiei.

În consecinţă, recurenta consideră că este admisibilă excepţia de nelegalitate invocată iar pe fond, susţine că este nelegală Nota de neconformitate nr. x/2015, pentru motivele arătate în cuprinsul cererii prin care a invocat excepţia de nelegalitate, reiterate în cererea de recurs.

3. Apărările intimatului-pârât

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei intimata a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că reclamanta nu formulează o veritabilă critică la adresa legalităţii sentinţei civile atacate ci reproduce apărările formulare în faţa instanţei de fond; în subsidiar, intimata solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Referitor la excepţia invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este nefondată, nefiind incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel cum rezultă din memoriul de recurs, reclamanta susţine că, respingând ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată, instanţa fondului a aplicat greşit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel că argumentele acesteia pot fi încadrate în ipoteza prevăzută de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la recursul exercitat împotriva Sentinţei nr. 5 din 10 ianuarie 2017, Înalta Curte constată că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect anularea Deciziei nr. 34 din 14 martie 2016 de reziliere a Contractului de finanţare nr. x din 15 septembrie 2014, emisă de intimata Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, obligarea intimatei la respectarea obligaţiilor asumate prin Contractul de finanţare nr. x din 15 septembrie 2014, respectiv plata lucrărilor executate în cadrul programului "îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie în Comuna Bâlteni, jud. Gorj prin reabilitare Scoală Generala cu clasele I - VIII din satul Bâlteni" şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Sintetizând circumstanţele cauzei, Înalta Curte constată că decizia de reziliere a Contractului de finanţare nr. x din 15 septembrie 2014 a fost emisă în considerarea Notei de neconformitate nr. x din 16 februarie 2015, prin care a fost aplicată în sarcina recurentei reclamante o corecţie de 100% din finanţarea nerambursabilă, notă ce a devenit definitivă.

Reclamanta a invocat, în faţa instanţei de fond, excepţia de nelegalitate a Notei de neconformitate SVAPCI nr. x din 16 februarie 2015 însă, prin sentinţa civilă recurată în prezenta cauză, curtea de apel a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate, apreciind că este prevăzută de lege pentru contestarea acesteia o altă procedură şi anume aceea stabilită prin art. 51 şi urm. din O.U.G. nr. 66/2011.

Asupra modului de contestare a notei de neconformitate, care reprezintă în fapt o notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, instanţa fondului precizează că, în cap. V din O.U.G. nr. 66/2011 este descrisă modalitatea de contestare, indicându-se la art. 51 alin. (2) faptul că deciziile date în soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de contestatar la instanţa de contencios administrativ competentă.

Prin urmare, referitor la Nota de neconformitate nr. x din 16 februarie 2015, O.U.G. nr. 66/2011 a stabilit modul de contestare pe care reclamanta nu a înţeles să îl urmeze în totalitate, în sensul că decizia dată în soluţionarea contestaţiei nu a fost atacată în instanţă.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea 554/2004 "(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate".

Din coroborarea art. 4 şi art. 5 din Legea 554/2004 rezultă că actele administrative exceptate de la controlul de legalitate pe calea acţiunii directe sunt exceptate şi de la controlul pe calea excepţiei de nelegalitate.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea 554/2004 nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede o altă procedură judiciară. Prin urmare, calea excepţiei de nelegalitate nu a fost reglementată de legiuitor pentru a crea o cale de evitare a unei proceduri judiciare speciale.

Competenţa instanţei de contencios administrativ de a verifica pe calea excepţiei legalitatea unui act administrativ nu poate fi atrasa prin invocarea art. 4 din Legea 554/2004 atunci când este vorba de un act administrativ pentru modificarea sau desfiinţarea căruia legea specială prevede o procedură judiciară specială.

Ca atare, curtea de apel a respins excepţia de nelegalitate invocată ca inadmisibilă şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă cât timp decizia de reziliere a contractului de finanţare este consecinţa directă a Notei de neconformitate nr. x din 16 februarie 2015.

Soluţia primei instanţe este legală, apreciază Înalta Curte, reflectând corecta aplicare a dispoziţiilor art. 4 şi 5 din Legea nr. 554/2004.

Conform dispoziţiilor anterior citate, excepţia de nelegalitate constituie un mijloc de apărare pus de legiuitor la îndemâna celor interesaţi, pe calea căruia instanţa în faţa căruia a fost ridicată această excepţie poate proceda la un control de legalitate indirect asupra unui act administrativ cu caracter individual, în contextul îndeplinirii condiţiilor de procedură prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

În esenţă, excepţia de nelegalitate este admisibilă ori de câte ori actul administrativ criticat pe această cale poate fi atacat pe calea unei acţiuni directe în contencios administrativ, de genul celei prevăzute la art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004.

Or, nota de neconformitate analizată în cauză nu poate fi atacată nici direct la instanţa de contencios administrativ şi, prin urmare, nici pe calea excepţiei de nelegalitate, din moment ce legiuitorul a prevăzut că nu titlul de creanţă poate forma obiectul acţiunii în contencios administrativ ci decizia de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva unui astfel de titlu, fie că este vorba de procesul-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare, fie că este vorba de nota de constatare a neregulii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011, împotriva titlului de creanţă persoana interesată poate formula contestaţia administrativă, soluţionată prin decizia la care face referire art. 51 alin. (1) din actul normativ în discuţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, în condiţiile în care titlurile de creanţă prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011 nu pot fi contestate pe calea unei acţiuni directe la instanţa de contencios administrativ, o atare contestaţie fiind admisibilă numai împotriva deciziilor de soluţionare a contestaţiilor administrative formulate împotriva acestor titluri, în mod corect a apreciat instanţa de fond că este inadmisibilă şi excepţia de nelegalitate privind aceste titluri de creanţă.

Faţă de aceste considerente Înalta Curte constată nefondată critica reclamantei privitoare la greşita aplicare a prevederilor art. 4 de către prima instanţă, astfel că recursul de faţă va fi respins în consecinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bâlteni, judeţul Gorj, împotriva Sentinţei nr. 5 din 10 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2019.

GGC - CP