Ministry ordered to pay 400 RON of omitted appeal-stage attorney fees in supplemented final ruling.

Asupra cererii de completare a dispozitivului Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019, ce face obiectul prezentei judecăţi,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Hotărârea instanţei a cărei completare se solicită

Prin Decizia nr. 629 din 12 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul principal formulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin reorganizarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi recursul incident formulat de SC A. SRL, ambele fiind declarate împotriva Sentinţei civile nr. 2957 din 11 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Cererea de completare dispozitiv

Prin cererea înregistrată la instanţă la data de 14 februarie 2019, recurenta-reclamantă SOCIETATEA A. SRL a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019, în sensul obligării recurentului-intimat-pârât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat la plata cheltuielilor de judecată efectuate în faza recursului, constând în onorariu de avocat.

În motivarea cererii, petenta-recurentă-reclamantă a arătat, în esenţă, că instanţa a omis să se pronunţe pe cererea societăţii de obligare a recurentului-intimat-pârât la plata cheltuielilor de judecată. Chiar dacă recursul incident promovat de societate a fost respins, solicită a se avea în vedere că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a pierdut procesul, prin respingerea recursului principal formulat de acesta.

Având în vedere această situaţie, petenta a solicitat instanţei să se pronunţe şi asupra cererii sale privind obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată, dispunând completarea în acest sens a dispozitivului Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cererea de completare a dispozitivul Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019 în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 444 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa are în vedere următoarele considerente:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.:

"Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare"

Conform prevederilor art. 452 C. proc. civ.:

"Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Art. 453 C. proc. civ. prevede că:

"(1) Partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată",

2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată."

Verificând motivele prezentei cereri de completare a dispozitivului Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019, Înalta Curte reţine că recurenta - reclamantă a solicitat, atât prin întâmpinarea formulată la recursul principal, cât şi prin recursul său incident, obligarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat la plata cheltuielilor de judecată efectuate în faza recursului, constând în onorariu de avocat în cuantum de 832,35 RON. Această cerere a fost reiterată şi cu ocazia susţinerilor concluziilor pe fondul celor două recursuri.

Astfel, la dosarul de recurs, filele x, recurenta-reclamantă - prin avocat a depus chitanţa nr. x din 29 octombrie 2018 şi factura fiscală nr. x din 29 octombrie 2018, referitoare la onorariu avocaţial, în valoare de 832,35 RON.

Referitor la cererea petentei de completare a dispozitivului cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. "(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."

Textul legal prevede acordarea cheltuielilor de judecată la cererea părţii care a câştigat, ceea ce presupune culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul.

Prin Sentinţa civilă nr. 2957 pronunţată la data de 11 noiembrie 2015 instanţa de fond a admis cererea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, obligând pârâtul să achite reclamantei suma de 7.907,74 RON, cu titlu de dobândă legală penalizatoare şi suma de 1.000,38 RON cu titlu de cheltuieli parţiale de judecată.

Împotriva acestei hotărâri - Sentinţa civilă nr. 2957 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, - ambele părţi au formulat cereri de recurs; reclamanta SC A. SRL formulând recurs incident, iar pârâtul recurs principal.

Prin Decizia civilă nr. 629 pronunţată la data de 12 februarie 2019, instanţa a respins atât recursul principal formulat de pârâtul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin reorganizarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cât şi recursul incident formulat de reclamanta SC A. SRL, împotriva Sentinţei civile nr. 2957 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ceea ce face ca în cauză să fie incidente dispoziţiile art. 453 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată."

Este adevărat că partea care a pierdut procesul a fost pârâtul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prin respingerea recursului său şi rămânerea definitivă a soluţiei de admitere a acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta SC A. SRL, însă, nu este mai puţin adevărat că şi recursul incident formulat de reclamantă a fost respins, ca nefondat, ceea ce face ca, în cauză să fie aplicabile dispoziţiile art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, instanţa făcând aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ., va obliga recurentul-pârât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin reorganizarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri la plata sumei de doar 400 RON, din totalul de 832,35 RON, reprezentând onorariu de avocat aferent judecăţii în recurs, în condiţiile în care cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL a fost respinsă, ca nefondată.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Faţă de aceste considerente, raportat la soluţia pronunţată prin Decizia nr. 629 din 12 februarie 2019, constatând că instanţa de recurs a omis a se pronunţa în legătură cu cererea recurentei-reclamante SC A. SRL, de acordare a cheltuielilor de judecată, Înalta Curte va admite cererea de completare a dispozitivului deciziei indicate, cu obligarea recurentului-pârât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, la plata parţială a cheltuielilor de judecată efectuate în faza de recurs, constând în onorariu de avocat, cu aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL de completare a dispozitivului Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Completează dispozitivul Deciziei nr. 629 din 12 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că obligă recurentul-pârât MINISTERUL PENTRU MEDIU DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT la plata sumei de 400 RON, în favoarea recurentei-reclamante SC A. SRL, cu aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2019.

GGC - CP