Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3066/2019 AI generated

Conflict of jurisdiction resolved in favor of Maramureș County Court for administrative action compelling pension house to pay salary increases

Case Number Decizia nr. 3066/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Maramureș County Court, ordering that case to hear the dispute. The underlying litigation involved a public administration union acting on behalf of specific members to compel a county pension house to pay salary increases for work complexity and related damages, which the Dolj County Court initially dismissed for lack of territorial jurisdiction by invoking exclusive competence rules, while the Maramureș County Court also declined jurisdiction by classifying the matter as a labor dispute falling under its own civil section based on the union's seat location. The Supreme Court reclassified the action as an administrative law suit rather than a labor conflict, determining that the union acted merely as a representative for the individual claimants who held the substantive rights, thereby triggering the exclusive territorial jurisdiction rule under Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, which mandates that such actions be filed at the domicile or seat of the plaintiff regardless of whether brought personally or by a representative. Consequently, because the individual members' domiciles were located in the Maramureș district, the court affirmed the competence of the Maramureș County Court, Section II for Civil and Administrative Litigation, rendering the decision definitive.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Conflict of jurisdiction resolved in favor of Maramureș County Court for administrative action compelling pension house to pay salary increases: The underlying litigation involved a public administration union acting on behalf of specific members to compel a county pension house to pay salary increases for work complexity and related damages, which the Dolj County Court initially dismissed for lack of territorial jurisdiction by invoking exclusive competence rules, while the Maramureș County Court also declined jurisdiction by classifying the matter as a labor dispute falling under its own civil section based on the union's seat location. The Supreme Court reclassified the action as an administrative law suit rather than a labor conflict, determining that the union acted merely as a representative for the individual claimants who held the substantive rights, thereby triggering the exclusive territorial jurisdiction rule under Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, which mandates that such actions be filed at the domicile or seat of the plaintiff regardless of whether brought personally or by a representative. Consequently, because the individual members' domiciles were located in the Maramureș district, the court affirmed the competence of the Maramureș County Court, Section II for Civil and Administrative Litigation, rendering the decision definitive.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction civil dispute pension rights conflict rule administration of justice domicile

Cited Legislation

AI generated
art. 135 din C. proc. civ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin.
art. 109 din Legea nr. 188/1999
Sub aspectul competenţei materiale sunt incidente prevederile art. 109 din Legea nr.
art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011
Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 coroborate cu cele ale art.
art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003
231 coroborat cu art. 269 alin.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Aşadar, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, pentru stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza se aplică dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr.
art. 135 alin. (4) din C. proc. civ
Procedural basis cited for the decision to establish jurisdiction in favor of Tribunalul Maramureş.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) din C. proc. civ.

Procedural basis cited for the decision to establish jurisdiction in favor of Tribunalul Maramureş.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 7 septembrie 2018, reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "A." pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, obligarea pârâtei să stabilească şi să acorde reclamanţilor majorarea salariului de bază lunar cu 15 % pentru complexitatea muncii, începând cu data executării sentinţei şi să le acorde despăgubiri în consecinţă, constând în diferenţele salariale, începând cu data de 1 iulie 2017 până la data executării sentinţei, actualizate, plus dobânda legală.

2. Hotărârile care au declanşat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 2114 din 8 octombrie 2018, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş.

Tribunalul Dolj a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea 554/2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I, pct. 10 din Legea nr. 212/2018, care reglementează competenţa teritorială exclusivă a instanţei de la domiciliul reclamanţilor, indiferent dacă cererea introductivă este promovată personal sau prin reprezentant.

2.2. Prin Sentinţa nr. 167 din 12 februarie 2019, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, a admis excepţia privind necompetenţa sa teritorială, invocată de reclamant şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în baza art. 135 din C. proc. civ., a înaintat cauza Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că acţiunea sindicatului reclamant se încadrează în categoria conflictelor de muncă, raportat la calitatea membrilor de sindicat, de funcţionari publici, fiind aplicabile în acest sens dispoziţiile Legii nr. 188/1999.

Sub aspectul competenţei materiale sunt incidente prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public fiind de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

Aceste dispoziţii se completează, potrivit art. 117 din acelaşi act normativ, cu prevederile legislaţiei muncii.

Sub aspectul competenţei teritoriale, judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie îşi are reclamantul domiciliul ori, după caz, sediul (art. 231 coroborat cu art. 269 alin. (1) şi (2) din Legea 53/2003).

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 coroborate cu cele ale art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, prin derogare de la dreptul comun, atunci când acţiunea în justiţie este introdusă de o organizaţie sindicală în numele unor membri ai săi, competenţa teritorială va aparţine instanţei în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală, în acest sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013.

În cauza de faţă, acţiunea este formulată de reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "A.", în temeiul art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, fiind semnată de reprezentanţii legali ai acestei organizaţii, nicidecum de funcţionarii publici.

Aşadar, competenţa teritorială aparţine Tribunalului Dolj în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală.

Faptul că prin Legea nr. 212/2018, în scopul protejării persoanei vătămate, s-a stabilit competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţelor în circumscripţia cărora se află domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice de drept privat vătămate, indiferent cine este autorul cererii introductive, nu înlătură aplicarea Deciziei nr. 1/2013, existând în continuare raţiunea avută în vedere de instanţa supremă, respectiv aceea de a se asigura o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei sindicale.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

În ceea ce priveşte cadrul procesual, se constată că obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâtei la acordarea unor drepturi salariale către reclamanţi, prin raportare la prevederile Legii nr. 153/2017.

Întrucât litigiul priveşte drepturile unor funcţionari publici, aspect care imprimă natura unei acţiuni în contencios administrativ, iar nu a unui conflict de muncă, sub aspectul calităţii procesuale active se reţine că nu este necesar a se recurge la interpretarea dată în decizia de recurs în interesul Legii nr. 1/2013 pentru conflictele de muncă, pentru că art. 2 alin. (1) lit. a) teza finală din Legea nr. 554/2004 conferă această calitate organismelor sociale, care pot acţiona fie pentru apărarea unui interes legitim public, fie invocând vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.

În cauza de faţă se constată că prin acţiunea pendinte deşi se urmăreşte plata unor drepturi salariale în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Administraţiei Publice "A." nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrilor de sindicat (aspect ce rezultă şi din petitul acţiunii deduse judecăţii), iar calitatea de reclamant revine membrilor de sindicat, deoarece au calitatea de titulari ai dreptului pretins, precum şi interesul promovării acţiunii.

Aşadar, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, pentru stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza se aplică dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 212 din 27 iulie 2018, forma în vigoare la data formulării acţiunii - 7 septembrie 2018, care statuează în mod expres că: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (…)".

Competenţa teritorială stabilită de textul de lege precitat este una exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

De asemenea, potrivit noului alin. (4) introdus în art. 10 prin Legea 212/2018:

"(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".

Având în vedere că reclamanţii au domiciliul în judeţul Maramureş, în circumscripţia teritorială a Tribunalului Maramureş, se constată că acestei instanţe îi aparţine competenţa de soluţionare a prezentei cauze.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SAP " A." pentru membrii de sindicat: B., C., D., E., F. în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 05 iunie 2019.

GGC - CP