Waiver of appeal in religious property retrocession dispute; application of party disposition and waiver under the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled that the appeal regarding the retrocession of specific immovable properties in a certain commune was not adjudicated on the merits because the appellants filed a written request to waive the hearing of the appeal; consequently, the court ordered that it take act of the waiver, leaving the lower instance decision, which had previously dismissed the appellants' claims for annulment of the retrocession committee's decisions and for the return of the properties, in force. The dispute concerned a administrative and fiscal litigation where religious entities challenged the decisions of a special commission for the retrocession of goods belonging to religious cults, seeking the annulment of those decisions and the legal return of real estate. The decisive legal basis was the doctrine of party disposition in civil procedure, specifically Article 406 of the Code of Civil Procedure, which permits a claimant to waive the trial at any time via written request, and Article 22, which limits the judge's authority to the specific requests made by the parties.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (6) din C. proc. civ, art. 406 alin. (1) din C. proc. civ; Waiver of appeal in religious property retrocession dispute; application of party disposition and waiver under the Code of Civil Procedure: Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casare hotărârii atacate şi, pe fond, admiterea acţiunii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, reprezentaţi prin arhiepiscop, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, anularea Deciziilor nr. 4448, nr. 4449 şi nr. 4450 din 19 noiembrie 2015 emise de Comisia Specială de Retrocedare
Totodată, au solicitat retrocedarea imobilelor înscrise în C.F. nr. x a comunei cadastrale Lipoveni, identice parcelelor cadastrale nr. x.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Suceava, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa sentinţa nr. 157 din 13 iunie 2016, a respins cererea formulată de reclamanţi, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casare hotărârii atacate şi, pe fond, admiterea acţiunii.
4. Apărarea intimatei-pârâte
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală.
6. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs
Prin cererea înregistrată la data de 21 martie 2019, aflată la fila x din dosar, recurenţii-reclamanţi au solicitat să se ia act că renunţă la judecata recursului.
II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Argumentele de drept relevante
Constatând că, în cauză, recurenţii-reclamanţi au formulat cerere de renunţare la judecată, instanţa de control judiciar va avea în vedere dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care prevăd: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., " Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă."
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea la judecata recursului formulat de reclamanţii Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei împotriva Sentinţei nr. 157 din 13 iunie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2019.
GGC - CP