Appeal against suspension order annulled as untimely unstamped; stamp duty default upheld the stay.

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 2782 din 6 aprilie 2017, Judecătoria Oradea, secţia civilă, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor la 7 iulie 2017.

Prin Decizia nr. 2421/CA/A din 13 noiembrie 2017, Tribunalul Bihor, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Bihor, secţia I civilă, faţă de natura civilă a litigiului.

Prin Decizia nr. 276/A din 14 martie 2018, Tribunalul Bihor, secţia I civilă, a admis apelul formulat de reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor împotriva Sentinţei civile nr. 2782 din 6 aprilie 2017, pronunţate de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o în totalitate. A admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantă, în sensul că a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 113.960 RON, reprezentând despăgubiri - obligaţii cu reţinere la sursă pentru perioada 01.01.2005 - 31.07.2008, cu dobânzi şi penalităţi, în condiţiile art. 119, art. 120 şi art. 1201 din O.G. nr. 92/2003, până la data plăţii, respingând în rest pretenţiile.

Împotriva acestei decizii, au formulat recurs reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, în reprezentarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi pârâta A..

Prin încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a suspendat, în temeiul art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., judecarea recursului până la soluţionarea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a făcut obiectul Dosarului nr. x/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce a vizat dacă "Recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite anterior publicării deciziei, recursuri nesoluţionate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018 (1 octombrie 2018), devin admisibile sau îşi menţin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ. cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României cât priveşte producerea efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta A. la 25 octombrie 2018 (data depunerii la oficiul poştal). Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 7 noiembrie 2018, sub nr. x/2016*/a1, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru nr. 10.

Prin rezoluţia completului din 12 noiembrie 2018, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, ulterior efectuării procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Conform dovezii de înmânare aflate la dosar, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, la 19 noiembrie 2018. Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., în cauză, a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin raport s-a reţinut că, deşi încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016 este susceptibilă de recurs, conform dispoziţiilor art. 414 alin. (1) din C. proc. civ. şi potrivit aspectelor statuate prin Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, în Dosarul nr. x/2016, cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în sensul că motivele invocate nu se circumscriu ipotezelor expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

De asemenea, prin raport s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta-pârâtă datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, pentru soluţionarea recursului, şi că această cerinţă poate fi complinită prin depunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea raportului, conform art. 33 alin. (2) din actul normativ menţionat, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

Totodată, acesteia i s-a pus în vedere că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 42 din acelaşi act normativ.

Conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la 2 aprilie 2019, cu menţiunea de a formula, în scris, puncte de vedere asupra concluziilor reţinute de raportor în cuprinsul acestuia.

Părţile nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea unor puncte de vedere cu privire la raport.

Recurenta-pârâtă nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, datorate pentru soluţionarea recursului.

Prin rezoluţia din 23 aprilie 2019, s-a stabilit termen de judecată la 8 mai 2019, pentru soluţionarea recursului în complet de filtru, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte va analiza cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Conform prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ, se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

Art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat de pârâta A. împotriva încheierii din 25 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016, s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta-pârâtă datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, pentru soluţionarea recursului, şi că această cerinţă poate fi complinită prin depunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea raportului, conform art. 33 alin. (2) din actul normativ menţionat, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

Totodată, acesteia i s-a pus în vedere că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 42 din acelaşi act normativ.

Conform dovezii de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat recurentei-pârâte la 2 aprilie 2019.

Aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei cu privire la obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, datorate pentru soluţionarea recursului.

De asemenea, recurenta-pârâtă nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi instanţa i-a pus în vedere că are această posibilitate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de pârâta A. împotriva încheierii din 25 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta A. împotriva încheierii din 25 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 mai 2019.

GGC - OB