Nullity of cassation appeal for failing to articulate specific grounds of illegality regarding judicial fee deficiency

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24 august 2000, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2000, petentul Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin preşedinte, a solicitat înregistrarea în Registrul special al Tribunalului Bucureşti.

În drept, a invocat incidenţa art. 4, art. 47 pct. 2 şi 4 din Constituţia României, precum şi a prevederilor Legii nr. 27/1996.

Prin cererea depusă la 8 iulie 2003, petentul a modificat temeiul juridic al cererii, solicitând reînregistrarea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 14/2003.

În cauză, petentul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii partidelor politice nr. 14/2003 (art. 1 pct. 3, art. 5 pct. 3, art. 8 alin. (1), art. 11, art. 16, art. 20, art. 40 alin. (1), art. 129, art. 137, art. 138, art. 140, art. 142 alin. (6), art. 148 pct. 1 şi 2 şi art. 45), precum şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în raport de dispoziţiile art. 51 din Constituţia României.

Prin Sentinţa civilă nr. 53/DEC/P din 21 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate mai sus menţionată, şi a respins, ca nefondată, cererea de înregistrare a Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună, formulată de acelaşi petent. A respins, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie, formulată de intervenienta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor.

Împotriva acestei sentinţe, la 15 octombrie 2018, a declarat apel apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel, secţia a IV-a civilă, la 23 noiembrie 2018, sub nr. x/2018/a1.

La dosar au fost depuse şi cererile intitulate "recurs", formulate de intervenienta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor şi de petentul Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună.

La 12 decembrie 2018, apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a depus la dosar cerere de renunţare la judecata apelului, conform dispoziţiilor art. 298 raportate la cele ale art. 246 din C. proc. civ.

Prin cererea formulată în şedinţa publică din 13 decembrie 2018, petentul Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale, prin reprezentant, a formulat cerere de recuzare a membrilor completului de judecată 14 A, constituit din judecători A. şi B., din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Prin încheierea din camera de consiliu din 17 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, constatând că taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 RON, aferentă cererii de recuzare nu a fost achitată, deşi petentului i-a fost comunicată obligaţia de plată, a admis excepţia netimbrării, invocată din oficiu şi a anulat cererea de recuzare formulată de petentul Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale, prin reprezentant, ca netimbrată.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs intervenienta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor la 23 ianuarie 2019. Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 29 ianuarie 2019, sub nr. x/2018/a1, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 10.

În cuprinsul cererii de recurs, intervenienta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că instanţa de apel a refuzat să dea curs solicitării sale de a dispune reînregistrarea Partidului Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale, aspect ce încalcă dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Constituţia României şi alte acte normative ale Uniunii Europene.

La aceeaşi dată, recurenta-intervenientă a completat motivele de recurs, susţinând că judecătorii recuzaţi nu respectă Tratatele Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Analizând recursul din perspectiva excepţiei de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte urmează să o admită, pentru următoarele argumente:

Conform art. 3021 lit. c) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac şi dezvoltarea acestora.

Din aceste prevederi legale, coroborate cu cele ale art. 304 pct. 1 - 9 din C. proc. civ., care reglementează limitativ cazurile de modificare şi de casare, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică argumentele de natură juridică pentru care recurentul înţelege să critice hotărârea atacată.

Recursul declarat în cauză nu se circumscrie acestor dispoziţii legale, întrucât, din conţinutul memoriului căii de atac nu rezultă care sunt motivele de nelegalitate pe care aceasta este fundamentată, deoarece recurenta-intervenientă nu a combătut soluţia adoptată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care a anulat cererea de recuzare formulată de petentul Partidul Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale, prin reprezentant, ca netimbrată.

Astfel, în motivarea cererii de recurs, recurenta-intervenientă şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că instanţa de apel a refuzat să dea curs solicitării sale de a dispune reînregistrarea Partidului Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale, aspect ce încalcă dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Constituţia României şi alte acte normative ale Uniunii Europene.

De asemenea, prin cererea completatoare a motivelor de recurs, a susţinut că judecătorii recuzaţi nu respectă Tratatele Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Faţă de motivele invocate în cererea de recurs, Înalta Curte reţine că recurenta-intervenientă a ignorat specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici referitoare la greşita aplicare a legii de către instanţa de apel, deducând judecăţii aspecte care nu vizează soluţia adoptată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin încheierea din camera de consiliu din 17 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare.

Astfel, recurenta-intervenientă a nesocotit reglementarea şi conţinutul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 din C. proc. civ., care permit controlul de legalitate al hotărârii atacate în limite precis determinate.

Fiind în eroare asupra funcţiei căii extraordinare de atac a recursului, respectiv cea de a asigura, exclusiv, controlul de legalitate, recurenta-intervenientă a dedus judecăţii, în recurs, aspecte care nu pot fi încadrate în dispoziţiile legale mai sus menţionate, întrucât acestea nu cuprind critici concrete ale hotărârii atacate, ci expunerea unor nemulţumiri generice cu privire la pretinsa încălcare a unor acte normative inaplicabile cauzei.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că modalitatea în care recurenta-intervenientă a înţeles să motiveze recursul nu se subsumează nici criticilor care să poată fi încadrate, din oficiu, într-unul din cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 din C. proc. civ., astfel cum permit prevederile art. 306 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere că în cererea de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise ale hotărârii recurate, care face obiectul controlului de legalitate în cauză, în temeiul art. 3021 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., coroborat cu art. 303 alin. (1) din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează să constate nul recursul declarat de intervenienta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva încheierii din camera de consiliu din 17 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de intervenienta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva încheierii din camera de consiliu din 17 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 mai 2019.

GGC - OB