Negative jurisdiction conflict resolved: exclusive territorial competence established for court of minors' effective residence in parental authority dispute

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună stabilirea locuinţei minorilor C. şi D., exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către reclamant, obligarea pârâtei să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorilor în funcţie de veniturile realizate, începând cu data introducerii prezentei cereri.

În motivare, reclamantul a arătat că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, minorii se aflau în îngrijirea sa la domiciliul său, fiind cel care se ocupă de creşterea şi educarea acestora, în prezent aceştia urmând cursurile şcolii din localitate.

Prin Sentinţa civilă nr. 4370 din 20 iunie 2019, Judecătoria Târgu Jiu a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, apreciind că aceasta este competentă material şi teritorial în soluţionarea cauzei.

În motivare, a reţinut că este competentă teritorial judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află persoana ocrotită, norma de competenţă fiind exclusivă. Instanţa a constatat că domiciliul legal al minorilor este cel care rezultă din Sentinţa civilă nr. 5610/2014 pronunţată la Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2014, respectiv la mama pârâtă, în comuna Ulmi, jud. Giurgiu.

Învestită prin declinare, Judecătoria Giurgiu a pronunţat Sentinţa civilă nr. 3316 din 19 august 2019, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bolintin-Vale, reţinând că în circumscripţia acestei instanţe se află locuinţa minorilor - locul unde minorii locuiesc efectiv.

Învestită la rândul său prin declinare, Judecătoria Bolintin-Vale a pronunţat Sentinţa nr. 1313 din 10 octombrie 2019, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă, din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare, a reţinut că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată (05.03.2019), cei doi minori au avut locuinţa efectivă în comuna Ioneşti, sat Picu, judeţul Gorj, unde locuiesc împreună cu tatăl acestora, reclamantul din cauză.

Aceste aspecte rezultă din afirmaţiile reclamantului cuprinse în cererea de chemare în judecată, au fost susţinute de către însăşi pârâtă, în persoană, în cadrul şedinţei publice din 9 octombrie 2019 şi sunt confirmate şi din înscrisurile existente la dosarul cauzei - adeverinţa din 28 ianuarie 2019 emisă de Şcoala Gimnazială Ioneşti din care reiese că minorii C. şi D. sunt elevi la această unitate de învăţământ în clasa a III-a, respectiv a VII-a în anul şcolar 2018 - 2019, iar prin procura specială autentificată sub nr. x/20.08.2018 pârâta l-a împuternicit pe reclamant pentru rezolvarea oricăror probleme ce s-ar ivi în legătură cu situaţia şcolară şi sănătatea celor doi minori.

Cu privire la Sentinţa civilă nr. 5610 din 26 septembrie 2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2018, instanţa a reţinut că prin aceasta a fost desfăcută căsătoria părţilor, s-a stabilit locuinţa minorilor la mamă-pârâta din prezenta cauză, însă părinţii celor doi minori au convenit ca cel puţin pentru o perioadă de un an sau doi, minorii să locuiască la domiciliul tatălui, aceştia locuind efectiv începând cu luna august - septembrie 2018 şi în continuare la adresa de domiciliu a reclamantului, situată în com. Ioneşti, sat Picu, jud. Gorj.

În şedinţa publică din 19 august 2019 când cauza se afla pe rolul Judecătoriei Giurgiu, atât reclamantul, cât şi pârâta, prezenţi personal în faţa instanţei, au susţinut că cei doi minori locuiesc la domiciliul celui dintâi de circa un an de zile, de când pârâta a plecat în străinătate, aspect consemnat în partea introductivă a sentinţei prin care respectiva instanţă a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Bolintin Vale.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În speţă, situaţia juridică invocată prin acţiune derivă din raportul de filiaţie dintre cei doi minori şi părinţii acestora, ceea ce determină incidenţa regulilor din materia autorităţii părinteşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 din C. civ., ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă este cea care hotărăşte, potrivit interesului superior al copilului.

Conform dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Sintagma "cereri privind ocrotirea persoanei fizice" include şi cererea vizând ocrotirea minorului prin părinţi, în sensul art. 106 alin. (1) teza I din C. civ., respectiv cererile care decurg din autoritatea părintească reglementată de Titlul IV din Cartea a II-a "Despre familie" din C. civ.

Totodată, se reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. 265 din C. civ., potrivit cărora toate măsurile date prin Cartea a II-a "Despre familie" din C. civ. în competenţa instanţei judecătoreşti, toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor acestei cărţi, precum şi măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.

În speţă, persoanele ocrotite sunt minorii C. şi D., în interesul cărora reclamantul, tatăl acestora, a promovat acţiunea.

Din actele şi lucrările dosarului reiese că cei doi minori, care au calitatea de persoane ocrotite, locuiesc efectiv în comuna Ioneşti, sat Picu, judeţul Gorj împreună cu tatăl acestora, reclamantul din cauză.

Această stare de fapt rezultă şi din adeverinţa din 28 ianuarie 2019 emisă de Şcoala Gimnazială Ioneşti, care atestă faptul că minorii C. şi D. sunt elevi ai unităţii de învăţământ în clasa a III-a, respectiv a VII-a în anul şcolar 2018 - 2019.

De asemenea, în şedinţa publică din 19 august 2019 când cauza se afla pe rolul Judecătoriei Giurgiu, atât reclamantul, cât şi pârâta, prezenţi personal în faţa instanţei, au precizat că cei doi minori locuiesc la domiciliul reclamantului (tatălui) de circa un an de zile, de când pârâta a plecat în străinătate.

Prin urmare, reţinând incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, dispoziţie derogatorie de la norma generală reglementată de art. 107 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de tutelă în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanelor ocrotite, respectiv în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2019.

GGC - NN