Competent court for enforcement objections: original enforcement court jurisdiction persists despite subsequent declinations

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 3 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimatele A. şi B. a formulat contestaţie împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc C., în Dosarul execuţional nr. x/2018 şi a încheierii din 8 august 2018 - prin care s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că la 22 august 2018 Biroul Executorului Judecătoresc C. a transmis Ministerului Justiţiei încheierea din data de 8 august 2018 prin care s-a dispus efectuarea unei expertize contabile şi s-a numit expert D., în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 803/16.06.2014 pronunţată de Tribunalul Vâlcea.

Contestatorul solicită să se constate nulitatea actelor de executare începute de către BEJ C. în Dosarul de executare silită nr. x/2018 şi să se dispună desfiinţarea acestora.

II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti:

Prin Sentinţa civilă nr. 1494 din 5 martie 2019, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., concluzionând că instanţa de executare este Judecătoria Slatina - instanţă în a cărei circumscripţie se află sediul debitorilor Tribunalul Vâlcea şi Curtea de Apel Piteşti, instanţă care prin încheierea din 17 iulie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a încuviinţat executarea silită a debitorului în baza titlului executoriu al creditoarei.

Faţă de aceste constatări, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

III. Hotărârea Judecătoriei Slatina:

Învestită prin declinare, Judecătoria Slatina a pronunţat Sentinţa civilă nr. 3873 din 3 octombrie 2019 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut că potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., competenţa de soluţionarea contestaţiei la executare revine instanţei de executare. Instanţa de executare este, conform alin. (1) al aceluiaşi articol, judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Aşadar, competenţa instanţei de executare nu este dată de sediul intimatelor creditoare în cauza de faţă. Cu atât mai mult, intimatele A. şi B. nu au calitatea de debitoare, ci de creditoare, iar dacă s-a încuviinţat cererea de executare silită de către Judecătoria Slatina nu înseamnă că instanţa sesizată ulterior cu o contestaţie la executare nu îşi poate stabili competenţa în temeiul art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Încheierea de încuviinţare a executării silite pronunţată de o instanţă nu atrage concluzia potrivit căreia acea instanţă devine şi rămâne instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare.

Cum debitorul contestator Ministerul Justiţiei are sediul în Bucureşti - Sectorul 5, instanţa a reţinut că revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.

V. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc C., creditorii A. şi B. au solicitat executarea silită a debitorilor Ministerul Justiţiei - cu sediul în Bucureşti, Str. x, Curtea de Apel Piteşti - cu sediul în Piteşti, judeţul Argeş, Tribunalul Vâlcea - cu sediul în Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea şi Ministerul Finanţelor Publice - cu sediul în Bucureşti, Str. x, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 803 din 16 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1401 din 23 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.

Prin Încheierea din camera de consiliu nr. 3247 din 17 iulie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Slatina a încuviinţat executarea silită solicitată de creditorii A. şi B. împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Vâlcea, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 803 din 16 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1401 din 23 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.

Prin Încheierea nr. 128 din 8 august 2018, executorul judecătoresc a dispus efectuarea unei expertize care să stabilească suma ce reprezintă dobânda legală, pentru fiecare creditor.

A numit expert contabil pentru efectuarea expertizei.

În temeiul art. 660 alin. (2) C. proc. civ., a pus în vedere debitorilor să pună la dispoziţia expertului toate datele şi informaţiile necesare realizării obligaţiilor stabilite în cuprinsul titlului executoriu, astfel încât executarea silită să nu fie împiedicată sau tergiversată.

Prin cererea ce face obiectul cauzei în care s-a invit prezentul conflict de competenţă, debitorul Ministerul Justiţiei a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc C. în Dosarul execuţional nr. x/2018.

În conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Instanţa de executare este definită prin dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În cazul pluralităţii de debitori cu domicilii diferite, se aplică, prin analogie, dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Înalta Curte constată că prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Slatina de către executorul judecătoresc, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 666 C. proc. civ., creditoarele au ales între instanţele deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de executare.

Alin. (3) al art. 651 C. proc. civ. prevede că: instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În cauză există o instanţă de executare stabilită - Judecătoria Slatina - instanţă care prin Încheierea din camera de consiliu nr. 3247 din 17 iulie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a încuviinţat executarea silită.

În interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., reiese că Judecătoria Slatina (instanţă de executare) este competentă să soluţioneze şi contestaţia la executare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2019.

GGC - NN