Negative jurisdictional conflict resolved: criminal section competent to hear execution challenge against state-expense enforcement title

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, la data de 1 aprilie 2019, A. a formulat contestaţie la executare împotriva titlurilor executorii emise de ANAF, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea în Dosarul de executare nr. x, urmare a Încheierii nr. 81/F- C. civ.- C. pen. din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, solicitând şi suspendarea executării.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1. Prin încheierea din 14 mai 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a scos de pe rol cauza, respectiv contestaţia la executare şi cererea de suspendare a executării Încheierii penale nr. 81/F- C. civ.- C. pen. a camerei de consiliu din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2018, formulată de debitorul A. şi a trimis pricina secţiei penale, spre competentă soluţionare.

S-a constatat că aşa cum rezultă din contestaţia formulată, titlul executoriu, a cărui urmărire a fost începută de Statul Român prin organele fiscale, îl constituie încheierea pronunţată de instanţa penală a Curţii de Apel Piteşti, act prin care contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în examinarea plângerii formulate de acesta împotriva Ordonanţei de clasare nr. 82/P/2018 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.

S-a reţinut că în cauză ceea ce se execută nu sunt dispoziţii civile ale instanţei penale, prin care se rezolvă pretenţii referitoare la repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită cu caracter penal, ci cheltuieli judiciare făcute de stat, prin organele judiciare, ce nu se confundă cu despăgubirile civile ce privesc cheltuielile judiciare făcute de părţi şi care pot fi contestate pe calea prevăzută de art. 600 C. proc. pen.

2.2. Prin Sentinţa penală nr. 64/F din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de dispoziţiile art. 600 alin. (3) C. proc. pen., că acţiunea trebuie soluţionată conform art. 711 şi următ. C. proc. civ., întrucât priveşte actele de executare emise în baza dispoziţiei de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat, instanţa de executare determinându-se potrivit art. 650 C. proc. civ.

S-a observat că o atare dispoziţie de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat nu poate fi contestată în procedura prevăzută de art. 601 C. proc. pen. şi nici în raport de prevederile art. 598 C. proc. pen., deoarece noţiunea de "cheltuieli judiciare către stat" nu se confundă cu cea de "amendă judiciară" sau "cheltuieli judiciare cuvenite părţilor" ca dispoziţie civilă, singurele care pot face obiectul contestaţiei conform textelor legale menţionate.

Concluzionând, s-a constatat că doar în baza legii civile şi doar de către instanţa civilă se pot clarifica şi contesta aspectele cu privire la actele de executare emise pentru recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, normele procesual penale fiind de absolută şi strictă interpretare şi aplicare.

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, care, prin Încheierea nr. 292 din 23 iulie 2019, a scos cauza de pe rol şi a dispus restituirea către Curtea de Apel Piteşti, constatând că nu este ivit conflict negativ de competenţă.

A reţinut, în esenţă, că nu s-a ivit un conflict negativ de competenţă între cele două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, deoarece hotărârea de declinare a competenţei pronunţată de secţia penală nu a fost urmată de o dispoziţie de declinare a competenţei către secţia civilă, hotărâre prin care să se fi constatat ivirea conflictului şi să fi fost sesizată Înalta Curte, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 50 alin. (1) C. proc. pen.

Ulterior, prin încheierea din 5 august 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul Sentinţei penale nr. 64/F din 26 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2019. A îndreptat eroarea materială strecurată în minuta şi dispozitivul Sentinţei penale nr. 64/F din 26 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2019, în sensul că după primul paragraf s-a introdus un nou paragraf având următorul conţinut:

"În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., constată ivit conflictul negativ de competenţă între secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi secţia I civilă a Curţii de Apel Piteşti şi înaintează cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală pentru soluţionarea conflictului".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Încheierea nr. 302 din 22 august 2019, a scos cauza de pe rol şi a restituit dosarul Curţii de Apel Piteşti, constatând că instanţa supremă nu este legal sesizată cu un conflict negativ de competenţă.

S-a observat că sesizarea Înaltei Curţi are la bază o încheiere de îndreptare a erorii materiale, prin această încheiere instanţa supremă fiind din nou sesizată cu aceeaşi situaţie de fapt care a făcut obiectul judecăţii anterioare şi pentru care s-a decis că nu sunt îndeplinite exigenţele legii.

S-a reţinut astfel că, contrar celor statuate de instanţa supremă (în sensul că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru constatarea unui conflict de competenţă, secţia I civilă, dispunând scoaterea cauzei de pe rol şi nu declinarea competenţei), prin încheierea din 5 august 2019, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Piteşti a dispus îndreptarea erorii materiale din sentinţa penală ce făcuse deja obiectul cenzurii Înaltei Curţi.

În consecinţă, s-a scos cauza de pe rol şi s-a restituit dosarul Curţii de Apel Piteşti, urmând ca aceasta să se conformeze Încheierii nr. 292 din 23 iulie 2019 a instanţei supreme, secţia I civilă, din cadrul Curţii de Apel Piteşti, învestită prin declinarea de competenţă, urmând a decide dacă se impune sau nu declinarea în favoarea secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

2.3. Curtea de Apel Piteşti, secţia i civilă, prin Sentinţa nr. 7 din 1 octombrie 2019, a declinat, în favoarea secţiei penale a curţii de apel, competenţa de soluţionare a cererii formulate de debitorul A. A constatat ivit conflictul negativ între secţii. A înaintat cauza, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut, în esenţă, că pentru considerentele expuse prin încheierea din 14 mai 2019, a stabilit că nu-i revine competenţa de soluţionare a contestaţiei la executarea hotărârii penale prin care contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în examinarea plângerii formulate de acesta împotriva Ordonanţei de clasare nr. 82/P/2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.

Întrucât trimiterea spre competentă soluţionare dispusă - în temeiul şi terminologia folosită de legiuitor la art. 132 alin. (3) C. proc. civ. în condiţiile în care singura problemă supusă dezbaterii a fost cea a competenţei secţiei civile în soluţionarea contestaţiei - s-a apreciat, prin soluţia obligatorie a instanţei supreme, că nu-i rămâne decât a pronunţa formula solemnă a declinării de competenţă în favoarea secţiei penale a curţii de apel, cu consecinţa constatării conflictului negativ de competenţă ivit între secţii.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei penale a Curţii de Apel Piteşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie contestaţia la executarea unei hotărâri penale prin care contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în examinarea plângerii formulate de acesta împotriva Ordonanţei de clasare nr. 82/P/2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.

Desesizările reciproce ale celor două secţii au fost generate de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 600 C. proc. pen., respectiv a înţelesului noţiunii de dispoziţii civile ale instanţei penale.

Prevederile art. 600 C. proc. pen. reglementează "executarea dispoziţiilor civile" ale hotărârii penale, adică acele dispoziţii privitoare la plata despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor decurgând din săvârşirea infracţiunilor ori la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părţi, doar acestea putând fi contestate pe calea acestui text de lege.

Cheltuielile judiciare sunt acele cheltuieli făcute de stat, prin organele judiciare, pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal. Cheltuielile de procedură datorate statului nu se confundă nici cu despăgubirile civile cuvenite părţilor, care decurg din procesul penal şi nici cu cheltuielile de judecată făcute de părţi, care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen.

Având în vedere că obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare a intervenit în examinarea plângerii formulate de acesta împotriva Ordonanţei de clasare nr. 82/P/2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti este evident că suma stabilită în sarcina sa face parte din categoria cheltuielilor judiciare datorate statului, respectiv izvorăsc din culpa procesuală a părţii a cărei sesizare a fost respinsă şi nu se circumscrie unor dispoziţii civile care să atragă, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., competenţa de soluţionare de către secţia civilă a instanţei de referinţă.

Pentru executarea cheltuielilor judiciare avansate de stat se reţin ca fiind incidente dispoziţiile art. 578 C. proc. pen. care dau în sarcina organului care, potrivit legii, execută amenda penală, sarcina de a urmări plata acestor sume şi de a asigura executarea lor, în caz de neplată benevolă de către debitor.

În ceea ce priveşte punerea în executare a amenzii penale, potrivit dispoziţiilor art. 559 din acelaşi cod, aceasta se realizează prin instanţa de executare, iar în caz de neîndeplinire a obligaţiei în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, prin organele competente şi potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii.

Pentru identitate de raţiune, se apreciază că şi contestaţia la executare împotriva executării cheltuielilor judiciare avansate de stat se soluţionează de instanţa care le-a pus în executare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, faţă de natura lor specifică şi de faptul că sunt datorate statului, sunt puse în executare în conformitate cu art. 578 C. proc. pen., întocmai ca şi amenda penală, contravenind dispoziţiilor exprese ale legii aprecierea în sensul că o contestaţie vizând măsura executării acestora ar trebui judecată, în temeiul prevederilor art. 600 alin. (3) C. proc. pen., de către instanţa civilă şi potrivit legii civile, a cărei competenţă se rezumă la judecarea contestaţiilor vizând executarea dispoziţiilor civile cuprinse în hotărârile penale.

Pentru toate aceste considerente, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei penale a Curţii de Apel Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei penale a Curţii de Apel Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2019.

GGC - NN