Inadmissibility of appellate challenge to peremption ruling rendered by appellate instance

Asupra recursului constată următoarele:

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 214 din 15 mai 2018, în opinie majoritară, a respins excepţia de suspendare a cursului perimării, ca nefondată. A admis excepţia perimării şi a constatat perimată judecarea cererii de recurs formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva Sentinţei nr. 655 din 10 mai 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, nemotivat, reclamanţii B. şi A., motivele fiind depuse la 14 noiembrie 2019.

Înalta Curte constată că recursul nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ., text de lege situat în Titlul III al codului - procedura înaintea primei instanţe, "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare".

Conform art. 298 şi art. 316 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata se aplică şi în instanţa de apel, iar cele privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispoziţiilor care reglementează cele două căi de atac.

Art. 299 C. proc. civ. stipulează în sensul că "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicţionale sunt supuse recursului", iar în conformitate cu art. 377 alin. (2) pct. 4 din cod "sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".

Din coroborarea textelor de lege anterior citate, rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.

Faţă de aceste dispoziţii legale, recursul declarat împotriva unei decizii a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac.

O asemenea concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac.

Or, cum un asemenea drept este unic, epuizându-se prin chiar exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.

În speţă, Decizia civilă nr. 214 din 15 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, împotriva căreia s-a declarat recurs, este o hotărâre prin care s-a constatat perimată cererea de recurs a Sentinţei civile nr. 655 din 10 mai 2016 a Tribunalului Bucureşti.

Perimarea este un simplu incident în judecarea cauzei, incident care se rezolvă în cursul judecăţii, pe cale de excepţie, astfel că nu se poate admite ca pentru hotărârea prin care se rezolvă acest incident să existe o cale de atac pe care legea nu o îngăduie cu privire la hotărârea asupra fondului.

În raport de aceste considerente, precum şi de cele care ţin de legalitatea exercitării căii de atac, se observă că dispoziţiile legale ce prevăd că hotărârea dată în perimare este supusă recursului nu sunt aplicabile atunci când perimarea este constatată de o instanţă de recurs, cum este cazul în speţă.

Pentru toate aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii B. şi A. împotriva Deciziei nr. 214 din 15 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2019.

GGC - NN