Cassation appeal against final nullity objection decision in civil enforcement inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court’s decision and leaving the parties without further recourse. The dispute originated from a civil enforcement proceeding where the debtors sought to suspend execution via an objection, which was rejected by the first-instance court; subsequent procedural challenges included a claim for the return of security and an appeal against a suspension order issued by the appellate court, leading to a finding that the initial appeal filed with the High Court was procedurally defective and subsequently refiled as a cassation appeal. The decisive legal basis for the dismissal is the principle of the legality of appeals (Art. 457(1) of the Code of Civil Procedure), which mandates that judicial decisions are subject only to the specific remedies prescribed by law; since the challenged decision was rendered in a nullity objection concerning a final judgment on a cassation appeal, it itself constitutes a final decision not susceptible to further cassation under Art. 634(1)(5) and Art. 508(4) of the Code of Civil Procedure, rendering the new appeal inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 97 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 508 alin. (4) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ; Cassation appeal against final nullity objection decision in civil enforcement inadmissible: Cu titlu prealabil, prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, s-a reţinut cu privire la cererea intitulată "apel" că, potrivit art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă numai recursuri, neavând competenţă materială în soluţionarea apelurilor, aşa încât la examinarea condiţiilor de exercitare a căi de atac declarate în cauză s-au avut în vedere dispoziţiile care reglementează calea extraordinară de atac a recursului, reţinându-se, în opinia raportorului, că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, secţia civilă, la 18 martie 2015, contestatorii A. şi B. au solicitat instanţei, ca prin încheierea pe care o va pronunţa, să dispună suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul de executare nr. x/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc C., până la soluţionarea definitivă a cauzei având ca obiect "contestaţie la executare".
Prin Încheierea din 23 iunie 2015, Judecătoria Piteşti, secţia civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare provizorie a executării silite, formulată de contestatorii A. şi B..
Prin Încheierea din 30 iunie 2015, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis sesizarea din oficiu şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi în Încheierea de şedinţă din 23 iunie 2015, în sensul că încheierea menţionată este dată fără cale de atac, iar nu cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare pentru contestatoare şi de la comunicare pentru intimată, astfel cum din eroare s-a consemnat.
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2016, Judecătoria Piteşti, secţia civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea de restituire a cauţiunii, formulată de contestatorul A..
Prin Încheierea din 26 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenţii A. şi B. având ca obiect "alte cereri de restituire cauţiune."
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, Tribunalul Argeş, secţia civilă a suspendat judecarea recursului declarat de petenţii A. şi B., în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 56 din 12 februarie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a constatat nul recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva Încheierii de suspendare din 15 noiembrie 2018 a Tribunalului Argeş.
2. Hotărârea recurată
Prin Decizia civilă nr. 212 din 3 iunie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 56 din 12 februarie 2019 a aceleiaşi instanţe.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti au declarat calea de atac intitulată "apel" contestatorii A. şi B..
Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 9 iulie 2019, sub nr. x/2019, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru CF x.
4. Procedura de filtru
Cu titlu prealabil, prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, s-a reţinut cu privire la cererea intitulată "apel" că, potrivit art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă numai recursuri, neavând competenţă materială în soluţionarea apelurilor, aşa încât la examinarea condiţiilor de exercitare a căi de atac declarate în cauză s-au avut în vedere dispoziţiile care reglementează calea extraordinară de atac a recursului, reţinându-se, în opinia raportorului, că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a-şi exprima poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere, în scris, la raport.
Recurenţii - contestatori au depus punct de vedere la raport, prin care au arătat că împotriva deciziei atacate au înţeles să formuleze apel şi nu recurs, apel care trebuia judecat de Curtea de Apel Piteşti şi nu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă având în vedere aspectele reţinute în raport cu privire la calificarea căii de atac, au ataşat punctului de vedere cererea intitulată "recurs" formulată împotriva Deciziei nr. 212 din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la 14 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:
În speţă, hotărârea atacată cu recurs, respectiv Decizia civilă nr. 212 din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, a fost pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de contestatorii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 56 din 12 februarie 2019 a aceleiaşi instanţe, prin care s-a constatat nul recursul formulat împotriva Încheierii de suspendare din data de 15 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2015
Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare, Decizia nr. 56 din 12 februarie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unui recurs, fiind definitivă, potrivit dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care prevăd că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".
De asemenea, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ.:
"hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului".
Aşa fiind, Decizia nr. 212 din 3 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin care s-a soluţionat contestaţia în anulare, ce face obiectul prezentei căi extraordinare de atac, fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, fiind o hotărâre definitivă.
Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. instituie principiul legalităţii căilor de atac ce presupune faptul că o hotărâre judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluţie inadmisibilă.
Învestită cu constatarea unei încălcări a prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Trif contra României, instanţa de contencios european a reiterat că dreptul de acces la instanţă nu este absolut, fiind susceptibil de limitări; acestea sunt permise, spre exemplu, în planul respectării condiţiilor de admisibilitate a căii de atac formulate pentru motive de drept, cum este cazul recursului, din moment ce prin natura sa aceasta reclamă o reglementare din partea statului care beneficiază în acest scop de o anumită marjă de apreciere.
Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora "(...) în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", analiza criticilor invocate prin cererea de recurs nu se mai impune.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 212 din 3 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 212 din 3 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi,14 noiembrie 2019.
GGC - CL