Nullity of cassation appeal for failure to formulate specific illegality grounds in property restitution claim

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani la data de 02.02.2018, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia la restituirea sumei de 180.000 RON, reprezentând bunuri preluate prin două procese-verbale în perioada 16 decembrie 1992 - 20 noiembrie 2008; restituirea sumei de 70.000 RON, reprezentând contravaloarea renovărilor şi a reparaţiilor făcute bunurilor preluate în custodie; restituirea sumei de 75.000 RON, reprezentând părţi sociale din patrimonial fostului CAP Dorohoi; restituirea bunurilor confiscate ilegal prin două executări silite şi o publicaţie de vânzare, valoarea acestora fiind de 780.000 RON; restituirea sumei de 30.000 RON, reţinuţi din pensie de ANAF; plata sumei de 96.000 RON, reprezentând plata celor 1.600 zile petrecute prin instanţe; plata sumei de 1.234.600 RON, reprezentând totalul prejudiciilor cauzate de funcţionari ai statului; plata unor daune morale în sumă de 100.000 euro.

Prin Sentinţa civilă nr. 1757 din 20 aprilie 2018, Judecătoria Botoşani a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani.

Prin Sentinţa civilă nr. 888 din 5 octombrie 2018, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, invocată prin întâmpinare, şi a respins cererea formulată de reclamanţii A. şi B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

2. Hotărârea recurată

Prin Decizia nr. 124 din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva Sentinţei nr. 888 din 5 octombrie 2018 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Suceava au declarat recurs reclamanţii A. şi B..

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 3 iulie 2019, sub nr. x/2018, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru CF x.

4. Procedura de filtru

Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reţinut că recursul este declarat în termen, este legal timbrat, iar partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate; de asemenea, s-a reţinut că cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerinţă a cărei lipsă este sancţionată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ.. În opinia raportorului, reclamanţii nu au dezvoltat critici cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, invocând nemulţumiri cu caracter general referitoare la modul de soluţionare a cauzei de către instanţele de judecată, aşa încât nu pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aspect de natură a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a-şi exprima poziţia procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.

Părţile au depus puncte de vedere la raport, solicitând în ceea ce priveşte recurenţii-reclamanţi admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, iar Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani, în numele Ministerului Finanţelor Publice, a arătat că este de acord cu concluziile raportului, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 14 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul din perspectiva încadrării motivelor de recurs în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, referitor la excepţia inadmisibilităţii recursului invocată, prin întâmpinare, de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani, se reţine că aceasta se raportează la dispoziţiile art. 460 C. proc. civ., în sensul în care Sentinţa civilă nr. 888 din 5 octombrie 2019 a Tribunalului Botoşani a fost atacată de către reclamanţi cu apel, iar împotriva hotărârii pronunţate în apel nu se poate exercita calea de atac a recursului.

Potrivit prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Excepţiile de la regula înscrisă în art. 483 alin. (1) C. proc. civ. sunt reglementate de art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, care prevede la art. III pct. 3 că:

"În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu 20 iulie 2017 şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. I lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare".

Obiectul prezentei cauze este evaluabil în bani şi nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018.

Totodată, se au în vedere dispoziţiile art. IV din Legea nr. 310/2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, potrivit cărora "recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de tribunale în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, se judecă de curţile de apel, iar recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de curţile de apel în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 RON, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Faţă de cele ce preced, Înalta reţine că Decizia nr. 124 din 19 aprilie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, este supusă căii extraordinare de atac a recursului, urmând să respingă excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani.

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurenţii să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Or, în speţă, verificând cererea de recurs, se constată că recurenţii-reclamanţi invocă nemulţumiri cu caracter general referitoare la modul de soluţionare a cauzei de către instanţele de judecată.

Procedând într-o asemenea manieră, recurenţii-reclamanţi nu indică în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate deciziei atacate şi nu formulează critici care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a susţine nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condiţiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancţiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulităţii, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci şi atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum în cauză nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., nici motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, va constata nul recursul declarat de A. şi B. împotriva Deciziei nr. 124 din 19 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât.

Constată nul recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 124 din 19 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

GGC - CL